Calepino - Calepinus - 1648

VERSIUNE SECENTESĂ RARĂ A CALÉPINO ÎN 9 LIMBI: LINGVISTICĂ UNIVERSALĂ

Această rară ediție seicentistă a marelui Dicționar poliglot al lui Ambrogio Calepino reprezintă unul dintre cele mai ambițioase încercări de organizare a cunoașterii lingvistice europene. Născut inițial ca dicționar latin, Calepino devine aici o adevărată mașină universală a limbajului, capabilă să traverseze culturi, confesiuni și zone geografice diferite. Opera reflectă o Europă încă fundamentată pe latina ca limbă comună a culturii, dar deja orientată către demnitatea deplină a limbilor vulgare și către o concepție modernă a comunicării și a cunoașterii.
MARKET VALUE
Edițiile seicentoase ale Calepino poliglot în format in-4to, complet cu cele nouă limbi și cu legături coeve, se situează în mod obișnuit într-o gamă de piață cuprinsă între 900 și 1.200 de euro. Exemplarelor cu titlu gravat, conservate, și legături originale pe amănucioasele teci de lemn tind să se plaseze în partea superioară a intervalului.

PHYSICAL DESCRIPTION AND CONDITION
2 părți în 1 volumed in-4to. Titlu gravat. Collația: [8], 702 ; 628 de pagini, text pe două coloane. Carti cu unele oxidări, dar în general în stare bună. Frumoasă legătorie coevală din piele de porc pe table de lemn, decorată cu ștampilare uscată, cu margini colorate în albastru. În cărțile vechi, cu o istorie milenară, pot apărea unele imperfecțiuni notate în descriere nu întotdeauna detectate.

FULL TITLE AND AUTHOR
Ambrosii Calepini Passeratii, Linguarum novem, hoc est Latinae, Graecae, Hebraicae, Gallicae, Italicae, Germanicae, Hispanicae, Anglicae & Belgicae dictionarium. Accuratissima editio.
Leiden Abraham Commelin [1648?]
Ambrogio Calepino

CONTEXT AND SIGNIFICANCE
Calepino a fost unul dintre dicționarele cele mai răspândite și influente ale perioadei moderne, încât numele autorului a devenit sinonim cu „sacer-cuvântător”. Această ediție în nouă limbi reprezintă un stadiu avansat al evoluției operei, transformată dintr-un instrument școlar latin într-un repertoriu enciclopedic european. Includearea ebraicului alături de greacă și de principalele limbi vulgare răspunde cerințelor studiilor biblice și filologice, în timp ce prezența englezei și olandezei semnalează atenția către noile centre de putere comercială și culturală ale Europei de Nord. Tiparul de la Leida, important centru universitar și tipografic din secolul al XVII-lea, plasează opera într-un context de circulație internațională înaltă a cunoașterii.

BIOGRAPHY OF THE AUTHOR
Ambrogio Calepino s-a născut în Bergamo în jurul anului 1435 și a murit în 1511. Călugăr augustinian și umanist, și-a dedicat o mare parte a vieții compilanției unui dicționar latin conceput ca instrument didactic. După moartea sa, opera a fost extinsă și îmbogățită de alți savanți, transformându-se într-unul dintre cele mai longevive și norocoase repertorii lexicografice ale Europei moderne, tipărită și actualizată timp de mai mult de două secole.

PRINTING HISTORY AND CIRCULATION
Dicționarul a cunoscut o prosperitate editorială uimitoare între secolele XVI și XVII, în ediții cu diverse combinații lingvistice. Versiunile cu nouă limbi sunt mai puțin comune decât cele cu patru sau cinci, fiind deosebit de apreciate pentru amploarea proiectului cultural. Această ediție este atribuită atelierului lui Abraham Commelin, activ în Leida și specializat în ediții academice și filologice destinate unui public internațional.

BIBLIOGRAPHY AND REFERENCES
ICCU – OPAC SBN: Ambrosius Calepinus, Linguarum novem dictionarium, ediții seicentoase tipărite la Leida; fișe multiple referitoare la exemplare in-4to și folio păstrate în biblioteci italiene și europene.
USTC (Universal Short Title Catalogue): Calepinus, Ambrosius, Linguarum novem dictionarium, Leiden, Abraham Commelin, atribuir cronologic între 1640 și 1655; copii înregistrate în biblioteci olandeze, germane și britanice.
VD17 (Verzeichnis der im deutschen Sprachraum erschienenen Drucke des 17. Jahrhunderts): înregistrări ale edițiilor poliglotte ale Calepino tipărite în Țările de Jos și circulante în zona germanică.
Brunet, Jacques-Charles, Manuel du libraire et de l’amateur de livres, Paris, 1860, vol. I, s.v. „Calepin”, cu distincția între edițiile cu 4, 7 și 9 limbi și note despre raritatea relativă.
Graesse, Johann Georg Theodor, Trésor de livres rares et précieux, Dresden, 1859, vol. II, pp. 12–14, voce „Calepinus”, cu indicarea edițiilor seicentoase cele mai căutate.
Schäfer, Jürgen, Geschichte der Lexikographie, Tübingen, Niemeyer, capitol dedicat tradiției Calepino și rolului său în lexicografie europeană.
Blair, Ann, Too Much to Know. Managing Scholarly Information before the Modern Age, Yale University Press, 2010, pp. 156–162, secțiunea despre mari dicționare umaniste și funcția Calepino ca instrument de control al cunoașterii.
Grafton, Anthony, Worlds Made by Words, Harvard University Press, capitol despre rolul repertoriilor lingvistice poliglotte în Europa primei perioade moderne.
Eisenstein, Elizabeth L., The Printing Press as an Agent of Change, Cambridge University Press, referințe la Calepino ca exemplu emblematic de standardizare și difuzie a cunoașterii lingvistice.