Joan Miro (1893-1983) - Parler Seul

Litografie de Joan Miró (*)
Această operă reproduce una dintre ilustrațiile create inițial de Miró pentru a ilustra volumul de poezii „Parler Seul” (**) (A vorbi doar), scris de Tristan Tzara în 1947.
Editată de Maeght Editeur în anul 2004.
Realizată pe hârtie Vellum din bumbac de înaltă greutate.
Semnată în tablă.
Ștampila editurii și a Sucesiunii Miró pe verso-ul foii.
Include Certificat de Autenticitate (COA).

Specificații:

- Dimensiuni suport: 60 x 45 cm
- Dimensiuni imagine: 42 x 33 cm
- Anul 2004
- Editie: 1000 ex.
- Referințe: Cramer 17. Rauch 165
- Stare: Excelentă (această operă nu a fost niciodată încadrată sau expusă și a fost păstrată întotdeauna într-un dosar profesional de artă, motiv pentru care se află în stare perfectă).

Opera va fi manipualată cu grijă și ambalată într-un pachet de carton plat, întărit.
Expedierea va fi însoțită de număr de urmăritie.

Expedierea va include, de asemenea, asigurare completă pentru valoarea finală a operei, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau deteriorare, fără costuri pentru cumpărător.

(*) Joan Miró (1893-1983) s-a născut la Barcelona, unde a crescut și a început studiile artistice. A fost la academia La Llotja împotriva voinței părinților săi, care își doreau să lucreze într-un mod mai tradițional. Mai târziu a studiat la Escola d'Art de Francesc Galí și a cunoscut fauvii și cubiștii.
Peisajele sale emoționale, care îl vor modela ca persoană și ca artist, sunt în esență Mont-roig, Paris, Mallorca și mai târziu New York și Japonia. Mont-roig, o mică localitate din comitatul Baix Camp, va reprezenta contrapunctul la agitația intelectuală pe care o trăiește în Paris, unde s-a mutat în anii 20 împreună cu poeții suprarealisti și cu artiștii cei mai creativi ai timpului său. Acolo a ajuns să cunoască Arp, Magritte, Brâncuși și Giacometti și a expus alături de Dalí, Tanguy, Meret Oppenheim și Max Ernst în mai multe expoziții despre Dadaism și suprarealism.
Stimulul expresionismului abstract îl descoperă în New York în anii patruzeci. Mai târziu, în 1956, în plin război mondial, Joan Miró își va părăsi exilul din Franța și se va instala în Palma de Mallorca, spațiu de refugiu și de lucru, unde prietenul său Josep Lluís Sert va proiecta atelierul pe care îl visase întotdeauna. Acolo s-a axat pe lucrul în sculptură și ceramică, până la moartea sa în 1983.
Rădăcina în peisajul Mont-roig mai întâi și în cel din Mallorca apoi vor fi determinant în opera sa. Legătura cu pământul și interesul pentru obiectele cotidiene și pentru mediul natural vor constitui fundalul unora dintre investigațiile sale tehnice și formale. Miró fuge de academicism, urmărind în mod constant o operă globală și pură, neasociată cu niciun curent determinat. Întotrit în formele sale și în manifestările publice, este prin gestul plasticului unde Joan Miró își arată rebeliunea și o mare sensibilitate față de evenimentele politice și sociale care îl înconjoară. Acest contrast de forțe îl va conduce către crearea unui limbaj unic și extrem de personal, care îl poziționează ca unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX.

(**) „Parler Seul” reprezintă o colaborare deosebit de eficientă între artist și autor. Imaginile strălucitor de spontane și amorfe ale lui Miró, trasate direct pe piatră cu foarte puține schițe pregătitoare, au viu săritoarea inventivă a versurilor aleatoare ale lui Tzara.
Editia originală a fost în sarcina Maeght Editeur și constă din 72 de litografii originale ale lui Miró, 49 dintre ele în culoare, dintre care 18 sunt hors-texte. (*) Joan Miró (1893-1983) s-a născut în Barcelona, unde a crescut și a început studiile sale artistice. A mers la academia La Llotja împotriva voinței părinților, care își doreau ca el să lucreze într-un mod mai tradițional. Mai târziu a studiat la Escola d'Art de Francesc Galí și a cunoscut fauvii și cubiștii.
Peisajele sale emoționale, care îl vor modela ca persoană și ca artist, sunt în esență Mont-roig, Paris, Mallorca și mai târziu New York și Japonia. Mont-roig, o mică localitate din comitatul Baix Camp, va reprezenta contrapunctul la agitația intelectuală din Paris, unde s-a mutat în anii douăzeci împreună cu poeții suprarealisti și cu cei mai creativi artiști ai vremii sale. Acolo a ajuns să cunoască Arp, Magritte, Brancusi și Giacometti și a expus alături de Dalí, Tanguy, Meret Oppenheim și Max Ernst în mai multe expoziții despre Dadaism și suprarealism.
Stimulul expresionismului abstract îl descoperă în New York în anii patruzeci. Mai târziu, în 1956, în plin al Doilea Război Mondial, Joan Miró își va părăsi exilul în Franța și se va stabili în Palma de Mallorca, spațiu de refugiu și de lucru, unde prietenul său Josep Lluís Sert va proiecta atelierul pe care îl visase mereu. Acolo s-a concentrat pe lucrul în sculpturi și ceramică, până la moartea sa în 1983.
Rădăcina în peisajul Mont-roig mai întâi și în cel din Mallorca apoi va fi determinantă în opera sa. Legătura cu pământul și interesul pentru obiectele cotidiene și pentru mediul natural vor fi fundalul unor investigații tehnice și stilistice. Miró fuge de academicism, în căutarea constantă a unei lucrări globale și pure, neasociată cu niciun curent determinat. Încadrat în forme și în manifestări publice, este prin actul plastic în care Joan Miró își arată rebeliunea și o mare sensibilitate față de evenimentele politice și sociale din jurul său. Acest contrast de forțe îl va duce să creeze un limbaj unic și extrem de personal, care îl situează ca unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX.

(**) „Parler Seul” reprezintă o colaborare deosebit de eficientă între artist și autor. Imaginile strălucitor de spontane și amorfe ale lui Miró, desenate direct pe piatră cu foarte puține schițe pregătitoare, au prospețimea inventivă a versurilor aleatoare ale lui Tzara.
Editia originală a fost în sarcina Maeght Editeur și constă din 72 litografii originale ale lui Miró, 49 dintre ele în culoare, dintre care 18 sunt hors-texte.















Tags:
Picasso, Dalí, Pollock, Miró, Beuys, Warhol, Giacometti, Hodgkin, Moore, Malevich, Mondrian, O’Keefe, Matisse, Kandinsky, Bacon, Klimt, Hooper, Rothko, Chirico, Duchamp, Chagall, Braque, Picabia, Kooning, Ernst, Paul Klee, Modigliani, Calder, Delaunay.
Kiefer, Kusama, Murakami, Koons, Basquiat, Nauman, Sherman, Bourgeois, Polke, Ruff, Ruscha, Holzer, Abramović, Freud, Mendieta, Tuymans, Kruger, Hockney, Saville, Fanzhi, Oehlen, Richter, Scully, Stella, Schütte, Xiaodong, Judd, Peyton, Richard Serra, LeWitt, Kippenberger, Baldessari, Doig, González-Torres, Salvador Dalí, Joan Miró, Magritte, Max Ernst, Leonora Carrington, Dorothea Tanning, Roberto Matta, Man Ray, Varo, Oppenheim, Key Sage, André Masson, Paul Delvaux, Giorgio de Chirico, Marcel Duchamp, Marc Chagall, Paul Klee, Hans Bellmer, Zhang Xiaogang, Savinio, Alexander Calder, Dora Maar Vitra, Poolsen, Jacobsen, Hans Wegner, Charles Eames, Perriand, Philippe Starck, Marcel Breuer, Knoll, Juhl, Verner Panton, Le Corbusier, Mies Vander Rohe, Nelson, Mogensen, Eames, Gio Ponti, Knoll, Isamu Noguchi, Bertoia, Aalto, Urquiola, Eileen Gray, Pesce, Magistretti. Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Burberry, Hermès, Prada, Dior, Armani, Cartier, Dolce & Gabbana, Versace, Balenciaga, Ralph Lauren, Rolex, Fendi, Givenchy, Tiffany, Alexander McQueen, Yves Saint Laurent, Valentino, Bvlgari. Adami Alberti Alcaraz Alfaro Baldaccini Baldeweg Barceló Barjola Canogar Cabellut Caruncho Ceesepe Chillida Chirino Clavé Condé Cruz-Díez Dalí Dokoupil Equipo Crónica Gudmundur Feito Genovés Goya Gordillo Guinovart Hernández Pijuan Iglesias Lacalle Joan Miró Misterpiro Mompó Palazuelo Pérez-Villalta Picasso Plensa Rafols-Casamada Reche Redondela Saura Soto Sicilia Tàpies Teixidor Quetglas Úrculo Uslé Varela Valdés Villalba Yturralde