Gregorio Magno - [Incunable] Moralia - 1496

Enigma durerii: o catedrală gotică a gigantului gândirii medievale
Această ediție venețiană din 1496 a Moralia in Iob ale lui Grigore cel Mare reprezintă unul dintre cele mai impunătoare monumente ale teologiei occidentale tipărite în secolul al XV-lea. O operă imensă prin amploare, densitate conceptuală și aspirație morală, Moralia nu sunt doar un comentariu exegegetic la cartea lui Iov, ci o adevărată enciclopedie spirituală a Evului Mediu latin, în care exegeza biblică, antropologia creștină, ascetica monastică, reflecția asupra puterii și suferinței umane se împletesc în mod indisolubil. Tipărită la Veneția de Andrea Torresani într-un caracter gotic elegant, ediția se situează într-o fază crucială a tipografiei venețiene, imediat după despărțirea profesională de Aldo Manuzio, și mărturisește o alegere estetică conștientă, solemnă și autoritară, rezervată marilor texte ale tradiției patristice. Exemplarul, deși marcat de lipsuri și restaurări vechi, păstrează o prezență materială de puternic impact, intensificată prin înlocuirea primei foi tipărite cu un manuscris vechi ce poartă un stemma papal miniat colorat, care conferă volumului o dimensiune simbolică și aproape liturgică.
Valoare de piață
Pe piața internațională a cărților vechi, edițiile incunabule ale Moralia in Iob tipărite la Veneția în secolul al XV-lea se situează în mod constant într-o gamă mediu-înaltă, cu evaluări care, pentru exemplare complete și în bună conservare, se situează de obicei între 4.000 și 7.000 de euro.
Prezența unei coli manuscrise vechi, cu stemă papală miniată în culori, reprezintă un element de unicitate istorică și simbolică care poate crește semnificativ atractivitatea exemplarului, în special pentru colecționari care acordă atenție stratificării materiale și istoriei de utilizare a cărții.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Legatură de epocă ulterioară în pergament rigid, titlul în aur într-o inserție la cotor. Prima carte (a1) este înlocuită cu o foaie manuscrisă veche cu stemă papală miniată în culori; lipsesc paginile a4-5. Volumul păstrează numeroase initiale ornamentate și capiteluri desenate și pictate manual, cu folosirea culorilor și a unor motive ornamentale simple care dialoghează cu solemnitatea textului și îi marchează vizual lectura. Prezența unor găuri de molie, urme de apă în ultimele fascicule, câteva pete răspândite. În cărțile vechi, cu o istorie multianuală, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna menționate în descriere. Pp. (2); 28nn; 654; (2).

Titlul complet și autorul
Moralia în Iov
La Veneția, tipărită de Andrea Torresani de Asolo, 1496.
Grigore I

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Moralia in Iob constituie una dintre cele mai vaste și complexe opere vreodată compuse de un autor al Antichității creștine. Structurate ca un comentariu continuu asupra textului biblic al lui Iov, avansează pe mai multe niveluri de interpretare, împletesc sensul literal cu cel moral și alegoric. Grigore folosește drama suferinței celui drept ca o cheie universală pentru a interoga condiția umană, problema răului, relația dintre vină și nevinovăție, responsabilitatea celor care exercită puterea și tensiunea nerezolvată dintre viața activă și cea contemplativă. Opera, începută în timpul șederii la Constantinopol și finalizată după alegerea la pontificat, reflectă în mod direct biografia interioară a autorului, împărțită între idealul monastic și povara guvernării ecleziastice. În Evul Mediu Moralia au devenit un text indispensabil pentru teologi, predicatori și călugări, influențând profund spiritualitatea occidentală, literatura morală și reflecția politică mult dincolo de epoca medievală.

Biografia autorului
Grigore I cel Mare s-a născut la Roma în jurul anului 540 dintr-o familie senatorială nobilă și a murit în 604. După o carieră administrativă strălucită care l-a purtat în funcția de prefect al Romei, a părăsit viața publică pentru a îmbrățișa idealul monastic. Ales papă în 590, a știut să îmbine autoritatea spirituală, capacitatea de guvernare și o profundă introspecție religioasă. A promovat reforma Bisericii, a întărit rolul papalității în Occident și a sprijinit evangelizarea Angliei prin misiunea condusă de Augustin din Canterbury. Este tradițional încadrat între cei patru mari Părinți ai Bisericii latine.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Ediția venețiană din 1496, imprimată de Andrea Torresani de Asula, este deosebit de apreciată pentru calitatea tipografică și pentru alegerea unui caracter gotic elegant și lizibil, considerat deosebit de potrivit pentru texte de înaltă autoritate patristică. Tipărită la doi ani după despărțirea profesională de Aldo Manuzio, aceasta documentează o etapă autonomă a tipografiei venețiene, încă profund legată de tradiția librăriei medievale, dar acum pe deplin integrată în circuitul comercial și intelectual al Europei umaniste. Moralia au cunoscut o răspândire extrem de vastă, mai întâi manuscris și apoi tipărit, cu numeroase ediții incunabule și cinquecentine, ca o confirmare a rolului lor central în formarea culturii teologice occidentale.

Bibliografie și Referințe
ISTC ig00684000
ICCU/OPAC SBN, fișe referitoare la edițiile venețiene din 1496 ale Moralia in Iob
Catalogul complet al incunabulelor, Gregorius Magnus, Moralia în Iob
B. Smalley, Studiul Bibliei în Evul Mediu
J. Fontaine, Grigore cel Mare și cultura antică
Catalogul incunabulelor din Biblioteca Britanică