Bachibouzouk (1977) - Invader vs Banksy





| 5 € | ||
|---|---|---|
| 4 € | ||
| 1 € |
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 124985 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Bachibouzouk (1977) prezintă Invader vs Banksy, o pictură acrilică pe pânză din 2025, ediție limitată 1/20, semnată de mână, produsă în Belgia, în culorile portocaliu și verde, 84 × 60 cm.
Descriere de la vânzător
Lucru superb al artistului bruxellez Bachibouzouk.
Portocaliu/Verde Versiunea 1 din 20
În această serie, artistul bruxelez Bachibouzouk joacă leapfrog cu istoria artei, ca un copil prea curios care ar fi pus mâna pe un muzeu și pe o bombă de vopsea. Prin aceste „Tomato Soup Can”, el orchestrează o coliziune vesel improbabilă între trei giganți ai artei contemporane: Warhol, Banksy și Invader. Un tricentrisme pop, urban și clinic, transformat prin măcinarea cu spray aerosol, așa cum doar Bachibouzouk știe să o facă.
Punctul de plecare, desigur, este posterul lui Banksy, el însuși deja o aluzie la celebrul Campbell’s Soup al lui Andy Warhol. Bachibouzouk se strecoară acolo ca al patrulea musketeer, dar înarmat nu cu o sabie, ci cu Invader. Rezultatul: un dialog între trei estetici dintre care nicio dintre ele nu căuta un interlocutor... și totuși, împreună, ele încep să vorbească cu putere și chiar să râdă.
Aerosolii, aleși cu grijă dintr-o paletă vibrantă, sfidează moștenirea prea cumpătată a atelierelor. Fiecare culoare pare să declare: « Și dacă arta contemporană s-ar opri din a se lua prea în serios pentru trei minute? »
Dar dincolo de umor, se ascunde o gândire adevărată: Bachibouzouk interoghează repetarea industrială a icoanelor artistice. Ce devine un simbol când îl copiezi, apoi copiezi copia, și apoi îl suprapui peste referințele deja derivate? Poate ceva mai sincer: o operă care acceptă că nu s-a născut singură, ci într-un zgomot cultural, un carnaval de imagini și de deturnări.
Suprapunând aceste straturi de referințe, artistul transformă doza — obiect banal, simbol al consumului, fetiș pop — într-o metaforă a epocii noastre saturate: totul a fost deja văzut, remixat, derivat… și totuși, datorită unui gest singular (și câtorva spray-uri bune), apare ceva nou. Cam cum ar fi dacă, tot făcând turul unui muzeu de oglinzi, ai ajunge în cele din urmă să-ți zărești propriul reflex.
Cu mult spirit, un strop de irreverență și o luciditate plină de bucurie, Bachibouzouk ne amintește că arta este poate în primul rând un joc: un joc serios, da, dar totuși un joc. Și în acest joc, Tomato Soup Can sunt piesele care fac să sară toate lacătele.
Lucru superb al artistului bruxellez Bachibouzouk.
Portocaliu/Verde Versiunea 1 din 20
În această serie, artistul bruxelez Bachibouzouk joacă leapfrog cu istoria artei, ca un copil prea curios care ar fi pus mâna pe un muzeu și pe o bombă de vopsea. Prin aceste „Tomato Soup Can”, el orchestrează o coliziune vesel improbabilă între trei giganți ai artei contemporane: Warhol, Banksy și Invader. Un tricentrisme pop, urban și clinic, transformat prin măcinarea cu spray aerosol, așa cum doar Bachibouzouk știe să o facă.
Punctul de plecare, desigur, este posterul lui Banksy, el însuși deja o aluzie la celebrul Campbell’s Soup al lui Andy Warhol. Bachibouzouk se strecoară acolo ca al patrulea musketeer, dar înarmat nu cu o sabie, ci cu Invader. Rezultatul: un dialog între trei estetici dintre care nicio dintre ele nu căuta un interlocutor... și totuși, împreună, ele încep să vorbească cu putere și chiar să râdă.
Aerosolii, aleși cu grijă dintr-o paletă vibrantă, sfidează moștenirea prea cumpătată a atelierelor. Fiecare culoare pare să declare: « Și dacă arta contemporană s-ar opri din a se lua prea în serios pentru trei minute? »
Dar dincolo de umor, se ascunde o gândire adevărată: Bachibouzouk interoghează repetarea industrială a icoanelor artistice. Ce devine un simbol când îl copiezi, apoi copiezi copia, și apoi îl suprapui peste referințele deja derivate? Poate ceva mai sincer: o operă care acceptă că nu s-a născut singură, ci într-un zgomot cultural, un carnaval de imagini și de deturnări.
Suprapunând aceste straturi de referințe, artistul transformă doza — obiect banal, simbol al consumului, fetiș pop — într-o metaforă a epocii noastre saturate: totul a fost deja văzut, remixat, derivat… și totuși, datorită unui gest singular (și câtorva spray-uri bune), apare ceva nou. Cam cum ar fi dacă, tot făcând turul unui muzeu de oglinzi, ai ajunge în cele din urmă să-ți zărești propriul reflex.
Cu mult spirit, un strop de irreverență și o luciditate plină de bucurie, Bachibouzouk ne amintește că arta este poate în primul rând un joc: un joc serios, da, dar totuși un joc. Și în acest joc, Tomato Soup Can sunt piesele care fac să sară toate lacătele.

