Pomponio Mela - [Post Incunable] De Situ Orbis - 1519

Geografia antică: Lumea cunoscută a romanilor
Numeroase litere mari decorate manual în roșu și albastru. Acest compendiu geografic, tipărit la Florența în 1519 de către moștenitorii lui Filippo Giunta, redă geografia antică ca unul dintre marile instrumente intelectuale prin care lumea clasică a gândit, a ordonat și a dominat spațiul. Nu o descriere simplă a locurilor, ci o construcție rațională a orbis terrarum; colecția reunește cosmografia, topografia urbană, itinerarii imperiale și poezia periegetică, oferind o viziune coerentă despre lumea cunoscută conform înțelegerii latine. De la granițele extreme ale ecumenei descrise de Pomponio Mela și Solinus, la drumurile imperiului trasate de Itinerarium Antonini, până la harta ideală a Romei elaborată de Pietro Vettori, geografia iese ca disciplină fondatoare a civilizației romane, instrument de guvernare, memorie și identitate. Poemul lui Dionisie Periegete, tradus de Priscian, întărește caracterul universal al acestui învățământ, capabil să îmbine știința și forma poetică. Aranjamentul editorial, inspirat după modelul aldino, și proveniența colecționistică ilustră a exemplarului atestă destinul rinascimentului pentru o geografie antică percepută nu ca reziduu al trecutului, ci ca cheie pentru înțelegerea lumii moderne aflate la început.
Valoare de piață
Exemple ale acestei colecții florentine, atunci când sunt puse pe piața anticariatului, se încadrează într-un interval de evaluare între 1.800 și 3.500 de euro, în funcție de completitudine, de legătură și de prezența notelor vechi. Copia în cauză, dotată cu legătură din pergament și proveniență cultă (Borgström), este un exemplar bibliografic atractiv pentru colecționarii de geografie clasică, topografie anticǎ și tipografie renascentistă.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Numeroase initale pictate manual în roșu și albastru. Legătură în pergament întreg, rigidă, titlul aurit pe tăblița de pe cotor, unghiatura vizibilă. Marca tipografică xilografică pe recto-ul ultimei coli. Text în caractere romane pe două coloane, cu titluri în majuscule mici. Câteva note marginale vechi, în cerneală maronie. Patine fine și uniforme, marginile late și bine conservate. Eșemplar autentic și solid, cu urme de lectură erudită. Cărțile vechi pot avea defecte minore și imperfecțiuni, datorate trecerii timpului, nu întotdeauna menționate în prezentare. Foi [1]–223, [1] albe.

Titlul complet și autorul
De situ orbis. Caius Julius Solinus, Polyhistor. Antonius Augustus (attribuit), Itinerarium provinciarum. Petrus Victor (Pietro Vettori), De regionibus urbis Romae. Dionysius Periegetes, Poema despre locul lumii, în interpretarea lui Prisciano.
Florența: moștenitorii lui Philippi Iuntae, 1519.
Pomponius Mela

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Acestor colecție oferă o hartă completă a cunoașterii geografice și antiquare a lumii latine, construită ca un corp autoritar pentru savanți și cititori ai primului Renașiment. Pomponio Mela descrie orbis terrarum dintr-o perspectivă romană, oferind o cosmografie succintă și influentă. Solino, pe urmele lui Pliniu, îmbină geografia și etnografia, făcând din Polyhistor un text central în formarea târzie-antichității. Itinerarium Antonini enumeră drumuri, distanțe și locuri ale imperiului, probabil compilat sub Dioclețian, și a fost fundamental pentru reconstrucția structurii administrative romane. Tratatul De regionibus urbis Romae de Pietro Vettori, rod al erudiției florentine, proiectează topografia vechii capitale imperiale într-o nouă lumină filologico-umanistă. Periegesis de Dionisio Periegete, transformat în latină de grammaticul Priscian, închide volumul îmbinând geografia cu enunțarea poetică, și marchează o tranziție semnificativă în transmiterea școlastică a învățăturii antice. Volumul, cu o structură editorială derivată din învățătura Aldine, a fost probabil conceput ca text de studiu și consultare, destinat bibliotecilor nobiliare, universitare și curiale.

Biografie autor
Pomponius Mela (secolul I d.Hr.) a fost primul geograf roman care a compus un tratat cuprinzător despre întreaga lume cunoscută, modelat după schema celor trei continente. Solino (sec. al III-lea) a fost un compilator enciclopedic de inspiraţie pliniană, celebru pentru opera sa Polyhistor. Itinerarium provinciarum este un itinerariu provincial din timpul imperiului, probabil rezultat dintr-o comisie oficială imperială în secolul al III-lea. Pietro Vettori (1499–1585) a fost unul dintre cei mai mari umanişti şi editori florentini, profesor de greacă şi latină, curator de texte aristotelice şi filolog inovator. Dionysius Periegetes (sec. II d.Hr.) a scris în hexametri o geografie a lumii cunoscute; Prisciano (sec. V d.Hr.), grammatician african, l-a tradus în latină, făcând textul accesibil în curriculele şcolare medievale şi umaniste.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Colectia reinterpretează ediția Aldina din 1518, îngrijită de Francesco d’Asola, îmbogățind-o cu notițe marginale și intervenții umaniste actualizate. Tipărită de Giunti în 1519 la Florența, într-un moment de expansiune a tipografiei familiale chiar și în afara Veneției, reprezintă unul dintre primele exemple de carte geografică multidisciplinară gândită pentru oameni de știință și curți italiene. Alegerea de a uni cosmografia, itinerariul și poezia mărturisește dorința de a îmbina știința veche, practica administrativă și literatura umanistă într-un singur obiect editorial, anticipând enciclopedismul cartografic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XVI-lea.

Bibliografie și Referințe
Brunet IV, 801 – Graesse V, 401 – EDIT16 CNCE32224 – VD16 S 6971 – ISTC im00364000 – Clavuot, Cartografie și umanism, Torino 2005 – Dionisotti, Umanismul latin în Italia, Torino 1967 – Balsamo, Tiparul în Italia în secolul al XVI-lea, Roma 2004 – Richardson, Manuscrise și tipărire în Renaștere, 1999