Tito Livio - [Post-Incunable] Codice Moguntin - 1518

Livio descoperit în pădurile din Magonza: o primă ediție niciodată reeditată
Un eveniment de amploare excepțională pentru umaniștii secolului al XVI-lea: redescoperirea la Mainz a unor noi volume din Ab urbe condita de Titus Livius, până acum necunoscute, culminând cu această ediție rară, tipărită cu grijă filologică de Johannes Schöffer între 1518 și 1519. Opera reprezintă o etapă decisivă în recuperarea memoriei istorice a Romei antice. Îmbogățită cu initiale xilografice magnifice atribuite maestrului lui Hans Holbein, această tipăritură este astăzi inexistentă în cataloage și biblioteci online. O ediție capitală, atât pentru conținut, cât și pentru valoarea sa bibliografică și decorativă.
Valoare de piață
Ediție foarte rară și absentă din principalele cataloage internaționale și biblioteci digitale. Este menționată doar în repertorii antiquariale specializate (Vetraio 1682–1982, cat. expoziție UB Amst., 97; Geerebaert CXV, 3). Prezența elementelor decorative de valoare și descoperirea unor cărți necunoscute până în Renaștere conferă acestei exemplare o valoare istorică și de colecție excepțională. Copii complete ale acestei tiraje apar foarte rar pe piața antiquară.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
pp. [2]; 730; [2]. Legătură posterioară din jumătate de piele cu plăci rigide; titlu manuscris pe spate pe o etichetă. Frontispiciu încadrat de xilografie, ștampilă de posesie albastră ilizibilă. Mari initiale xilografice atribuite lui Hans Lützelburger. Paginile interne bine conservate, pete de mucegai răspândite, dar fără lipsuri. Stare generală bună, copie autentică. Ex libris Jean Jacobs.

Titlul complet și autorul
T. Liuius Patauinus, istoric în două volume, revizuit din vechiul codic al Bibliotecii din Mainz.
Tipărit în Mainz, la editura lui Johannes Schöffer, 1518–1519.
Tito Livio

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Această ediție reprezintă un punct de cotitură pentru studiile clasice: cărțile 33,17 și următoarele până la 40,37, pierdute de secole, au fost descoperite într-un mănăstire din Mainz și au fost imediat încredințate tipografiei lui Johannes Schöffer, moștenitorul marii tradiții gutenberghiene. Ediția a fost realizată cu o atenție deosebită, atât pentru acuratețea textului, cât și pentru calitatea tiparului, cu initiale xilografice elegante, desenate de unul dintre cei mai importanți gravori germani ai vremii, Hans Lützelburger, colaborator al lui Holbein. Recuperarea acestor texte a fost sărbătorită ca un triumf filologic și patriotic de către umaniști, care au recunoscut în ele renașterea valorilor republicane și civice ale Romei antice.

SCURTĂ BIOGRAFIE A AUTORULUI
Tito Livio s-a născut la Padova în 59 î.Hr. și a decedat acolo în 17 d.Hr. După formarea în orașul natal, s-a mutat la Roma, unde a frecventat mediul augustean fără a ocupa vreodată funcții publice. Autor al monumentalei opere 'Ab urbe condita', compusă din 142 de cărți, dintre care au fost păstrate aproximativ 35 complete, el a celebrat virtuțile Republicii romane cu un stil solemn, moralizator și profund patrioțic. A avut relații apropiate cu Augustus, în ciuda simpatiilor sale filo-pompeiene, iar opera sa a fost considerată un model indispensabil de istorie timp de secole.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Ediția Schöffer din 1518–1519 este prima care include cărțile 33,17–40,37, descoperite într-un codice manuscris moguntin. Tipărirea se înscrie în contextul celei de-a doua generații umaniste germane, moștenitoare a lecției lui Poggio și a filologiei renascentiste italiene. Alegerea lui Schöffer, tipograf legat de moștenirea lui Gutenberg, și decorul de Lützelburger conferă volumului o relevanță și din punct de vedere artistic, pe lângă cea filologică. Această ediție rămâne unică prin valoarea critică, decorativă și raritatea bibliografică.

Bibliografie și Referințe
Vetraio 1682–1982, Cat. mostra UB Amst., 97; Geerebaert CXV, 3. Nici o copie censitată în principalele cataloage online consultabile (OPAC, WorldCat, KVK până în 2025).