Bengt Lindström (1925-2008) - The Faces

O imprimare extrem de frumoasă pe hârtie lucrată manual, cu margine fină.
BENGT LINDSTRÖM.
Nr. 4/100
Semnat cu creionul.
Ediție foarte limitată.

Bengt Karl Erik Lindström (3 septembrie 1925 - 29 ianuarie 2008) este un important artist plastic suedez, adesea considerat a fi asociat mișcării CoBrA. El este unul dintre cei mai cunoscuți artiști suedezi contemporani, cu un stil caracteristic de culori flambante și intense și de compoziții dure, realizate cu materie groasă pe pânză, printre care adesea figuri deformate și torturate.

Lindström s-a născut în 1925 în Storsjö kapell, Härjedalen, Suedia. În 1944 s-a mutat la Stockholm pentru a studia acolo cu pictorul suedez Isaac Grünewald.
În 1948 a plecat în Franța pentru a se perfecționa la Paris sub îndrumarea unor artiști de seamă precum André Lhote și Fernand Léger.
El a rămas în Franța, în Savigny-sur-Orge, pentru restul carierei sale artistice, dar se întorcea din când în când la Sundsvall.

Lindström este probabil cel mai bine cunoscut pentru realizările sale monumentale, cum ar fi picturile murale și sculpturile colorate. Una dintre cele mai faimoasele sale sculpturi este sculptura în formă de Y de la Aeroportul Midlanda, la nord de Sundsvall, Suedia. Sculptura Lindström.

Bengt Lindström a avut prima expoziție solo în Suedia în 1954, la Gummessons Art Salon.
În anii 1950 a intrat în contact cu grupul CoBRA din Franța. Acest grup lucra cu culorile ca principal mijloc de exprimare, ceva ce Lindstrom a adoptat în arta sa ulterioară.
El a găsit însă de obicei inspirație în mitologia nordică, în Epoca vikingilor și în arta populară din diferite țări, continente și perioade. În pictura sa, făptura — fie animal, monstru, om sau zeu — apare adesea de-a dreptul surprinzător din materie. Formarea, personificarea formează stadiul suprem al creației, așa cum se regăsesc în narațiunile din Geneza.
Fervoarea și puterea învăluitoare a operei sale, a cărei semnificație se dezvăluie la marginea neașteptatului, a subconștientului, ne readuce înapoi la începutul vremurilor. Asemenea miturilor, pictura sa reflectă însă și cele mai adânci mecanisme care guvernează mintea umană. Culorile, masa fuzionată și spațiile formează contraste care interacționează între ele, așa cum și mintea, încă de la începuturi, a jucat: cu mari opoziții pentru a înțelege lumea.