Montiel (1985) - "INMERSION"






Deține o diplomă de licență în istoria artei și un master în arte și management cultural.
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 125857 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Montiel (născut în 1985), pictură originală în acrilice intitulată Inmersion, 73 × 100 cm, semnată manual, din 2026, peisaj marin contemporan, în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
Opera „Imersiune” de 73 × 100 cm propune o coborâre fizică și simbolică către invizibil. Elicea și corpul submarinului amplasat pe un pește nu se prezintă ca simple elemente mecanice, ci ca extensii ale impulsului uman de a străbate limitele: cele ale apei, cele ale cunoașterii și cele ale conștiinței. Suspendat între suprafață și adâncime, submarinul se transformă într-un prag, un corp care pătrunde într-un spațiu în care lumina se dizolvă și formele se transformă.
Elicea, în tensiune latentă, sugerează o mișcare reținută, un avans liniștit care nu izbucnește, ci se adaptează. Rotația sa implicită activează timpul și așteptarea, în timp ce corpul submarinului, închis și etanș, aludează la fragilitatea peștelui în fața unui mediu imens și necunoscut.
Imersiunea nu este aici doar un act tehnic, ci o experiență interioară: coborârea înseamnă și izolarea, a asculta adâncul, a accepta presiunea și întunericul ca condiții necesare pentru descoperire. Pictura invită privitorul să însoțească acel drum, să locuiască pauza și tăcerea, și să confrunte dualitatea dintre control și vulnerabilitate care definește întreaga explorare.
Opera „Imersiune” de 73 × 100 cm propune o coborâre fizică și simbolică către invizibil. Elicea și corpul submarinului amplasat pe un pește nu se prezintă ca simple elemente mecanice, ci ca extensii ale impulsului uman de a străbate limitele: cele ale apei, cele ale cunoașterii și cele ale conștiinței. Suspendat între suprafață și adâncime, submarinul se transformă într-un prag, un corp care pătrunde într-un spațiu în care lumina se dizolvă și formele se transformă.
Elicea, în tensiune latentă, sugerează o mișcare reținută, un avans liniștit care nu izbucnește, ci se adaptează. Rotația sa implicită activează timpul și așteptarea, în timp ce corpul submarinului, închis și etanș, aludează la fragilitatea peștelui în fața unui mediu imens și necunoscut.
Imersiunea nu este aici doar un act tehnic, ci o experiență interioară: coborârea înseamnă și izolarea, a asculta adâncul, a accepta presiunea și întunericul ca condiții necesare pentru descoperire. Pictura invită privitorul să însoțească acel drum, să locuiască pauza și tăcerea, și să confrunte dualitatea dintre control și vulnerabilitate care definește întreaga explorare.
