Alfredo Grimaldi (1950) - Luce sul promontorio

Titlu: Lumina pe promontoriu

Pictura, realizată în ulei pe panou, prezintă o priveliște de coastă suspendată între realitate și memorie, unde arhitectura mediteraneană urcă pe panta stâncoasă cu un ritm pictural vibrant. Casele, construite pe planuri suprapuse, sunt redate prin tușe libere și bogate, într-o gamă de rozuri cipriate, ocra calde și albi lăptoși, întrerupte de accente verzi și roșii care animă vegetația și grădinile terasate. Pensula este energică, vizibilă, niciodată descriptivă în sens academic, dar capabilă să sugereze volume și adâncime cu o expresie emoțională imediată.
Marea ocupă partea dreaptă a compoziției ca o întindere vastă de azur și turcoaz, modulate de reflexii mai clare care evocă lumina mișcătoare a cerului. Bărci mici, sugerate prin semne esențiale, apar ca prezențe silențioase, întărind simțul liniștii și al depărtării. Cerul, construit cu straturi de albastru, gri perlat și alb, însoțește scena cu un mers blând și atmosferic, contribuind la un echilibru general între pământ, aer și apă.
Lucrarea redă o viziune lirică asupra peisajului, în care realitatea obiectivă se transformă într-o impresie senzorială. Compoziția verticală și formatul restrâns intensifică caracterul intim al scenei, îndemnând privitorul la o privire apropiată, aproape confidențială. Rezultă o imagine luminoasă și pulsantă, unde lumina nu este doar un element natural, ci adevărat motor emoțional al întregii reprezentări.