Lucia Ercolanelli - Pulsazione

Materia se face gând. În lucrările mele, țesătura nu este doar un fundal, ci protagonistul unei împletiri care se transformă în sculptură. Fiecare nod este o legătură, fiecare reflex metalic este o lumină nouă asupra unei vechi amintiri.

Opera explorează tensiunea dintre materie și spațiu. Suprafața nu mai este un suport pasiv, ci un corp viu care se îndoaie și se înfășoară în jur sub impulsul unei forțe centrale. Roșul monocrom evidențiază natura viscerală a gestului: marginile țesăturii, întărite și împletite, creează un nucleu de energie care pare să vrea să rețină sau să elibereze o emoție profundă. Este un dialog între ordinea structurii și haosul fibrei.

Culoarea roșie evocă pasiuni primordiale, urgență și vitalitate. Reprezintă căldura și carnea, făcând împletirea să semene cu un sistem muscular sau vascular.

Nodul ca identitate. Numele de scenă „Lucia Nei Nodi” își găsește aici o expresie deplină. Nodul este un arhetip puternic: reprezintă legătura, obstacolul, memoria, dar și forța de a ține împreună părți fragmentate. În această operă, nodurile par să spui povești dintr-o viață trăită, momente de oprire și de reluare ulterioară, transformând încurcătura vieții într-o structură ordonată, cu o frumusețe proprie, intrinsecă.