MBAG art - Agave One

Opera: Agave One, este una dintre primele opere ale unei serii de tablouri realizate în ultimii ani de MBAG inspirate de biofilie. Biofilia este o teorie concepută de biologul și entomologul Edward Wilson care susține că a trăi într-un mediu natural aduce omului un mare beneficiu psihofizic.
Oamenii au o atracție biologică față de natură, dar nu întotdeauna îți este permis să petreci timp în natură, de aceea proiectul lor aduce plantele în casă, transformându-le în parte integrantă a decorului, încercând să transmită frecvența lumii vegetale.
Stilul este inspirat de pop art, cu scopul de a transforma plantele în staruri, făcându-le simboluri ale frumuseții, asemenea Marilyn Monroe.
Pentru că societatea este deja saturată de oameni faimoși, de imagini lumești, de produse ale consumerismului, dar în natură nu este niciodată prea multă.
Și din acest motiv, ca subiecte ale tablourilor lor, au ales geometria imperfectă a naturii, care pare imobilă și în veșnică schimbare.

Lucrarea este originală, de o mare valoare picturală și cu un design foarte pronunțat, capabilă să atragă privirea și să ofere un caracter unic oricărui spațiu în care este expusă.


Biografia

MBAG s-a născut în 2013 din parteneriatul artistic și de viață al Margherita Bobini și Andrea Gritti, doi tineri artiști acreditați cu laudă în Pictură la Academia Albertina de Arte Frumoase din Torino.

Margherita și Andrea încep să picteze împreună opere care surprind frumusețea naturii prin subiecte animale și vegetale, având scopul de a face cunoscută și respectată fiecare formă de viață.

Arta lor merge de la portrete cu fundaluri abstracte și geometrice la subiecte diferite de fiecare dată, având ca scop să captiveze privirea observatorului prin contrastul de culori vii, subiecte realiste și fundaluri dinamice, cu o exprimare expresionistă lipsită de sentimentul de dramă, dar ironică și atractivă.

Pe lângă lucrări importante de muralism, colaborează adesea cu Muzeul de Artă Urbană, încercând să surprindă sensul și sufletul locurilor, dialogând cu teritoriile, pictând mobilierul urban, precum faimoasele Bănci de Autor. Operele lor au fost expuse în Italia și în China.

Producția lor cuprinde mai multe desene și picturi pe pânză, cu subiecte provenite din lumea naturală și vegetală, adesea prezentate într-o îmbinare ritmică cu figura umană, care au fost considerate „atrăgătoare și captivante, cu o puternică matrice pop.”



Ce spune critica:
Generația de ultimă oră pare să folosească mijlocul pictural pentru a stabili cu scenariul contemporan o relație de evocare, sublimând realul pentru a extrage din el aromele sale, provocând fotografia și forțând-o să se adapteze, alergând după ea pe propriul său teren. Ceea ce azi pare parțial inedit și stimulativ este atitudinea de a amesteca cu dezarmantă ușurință urme și viziuni aparținând, în egală măsură, culturii „înalte” și celei „joase”. Fragmente de istorie se amestecă cu viziuni psihedelice și urbane, alături de simboluri din repertoriul tradițional al pop art, precum și din fashion, ilustrație, benzile desenate, creând o mixtură echilibrată care pare să reîmprospăteze fastul celor mai buni ani ai anilor Optzeci, când s-a manifestat redescoperirea individualismului și căutarea unei estetici satisfăcătoare capabile să contamineze genuri. Relația dintre „artă pură” și „artă aplicată”, în decursul secolului XX adesea dezechilibrată în favoarea celei de-a doua, gata să fure de la prima inovațiile lingvistice pentru a le adapta culturii de masă, acum pare să fie poziționată la un nivel de echilibru perfect, cu cele două sfere asumând funcția de vase comunicante.

După o serie de semnale pozitive identificate de-a lungul anilor Zero, pare că această vocație către o artă „totală”, regăsibilă și în forme de grafică care tind spre crearea unui limbaj propriu, îndepărtat de modă, cu o gramatică și un vocabular originale, pentru a reuși să comunice într-o lume deja saturată de semne, într-un design ecosustenabil, în Street Art și în anumite forme de artizanat artistic metropolitan, constituie cea mai relevantă noutate a ultimului deceniu.

Margherita Bobini și Andrea Gritti, în artă MBAG, sunt un duo artistic tânăr și bine închegat, ale cărui caracteristici stilistice se potrivesc foarte bine cu ceea ce este descris în introducere. Îi urmăresc constant de câțiva ani, am observat evoluția lor în cadrul Academiei Albertina, unde predau și pe care o conduc în prezent. În decurs de câțiva ani, și-au atras atenția scenei artistice torineze cu un stil sintetic și incisiv, alcătuit din nuanțe vii și stridente și dintr-un ritm compozițional bine gândit.

Pe lângă importantele lucrări de muralism, adesea comandate de Muzeul de Artă Urbană, unde s-au dovedit capabili să surprindă în mod eficient sensul și sufletul locurilor, dialogând cu teritoriile, Bobini și Gritti au elaborat o serie interesantă de lucrări pe pânză. Subiectele variază de la portrete, pictate cu o manieră surprinzătoare ca o exprimare expresionistă lipsită de sensul dramatismului, dar ironică și atrăgătoare, la reprezentarea subiectelor provenite din lumea naturală și vegetală, adesea prezentate într-o îmbinare ritmică cu figura umană. Acest lucru se naște din pasiunea autentică pe care o nutresc pentru aceste lumi, și pe care o practică îngrijind specii animale insolite și nedrept considerate exotice.

Nu se putea altfel decât să le fie adresată invitația de a realiza pânzele pentru expoziția Pomodori#The Power Of Tomatoes, pe care Muzeul de Artă Urbană a imaginat-o ca eveniment secundar al Salone del Gusto Off. MBAG au realizat picturi atractive și captivante, având o puternică matrice pop, în care acești fructe ale pământului, care au însoțit întotdeauna viața noastră alimentară cotidiană în nenumărate moduri, sunt reprezentate în prim-plan, deasupra fundalurilor abstracte și dialogând cu actori din lumea animală care se așază cu blândețe pe suprafața lor, ca tovarăși de drum ai universului natural.

Edoardo Di Mauro