Agathe Toman - CLOUD #3 - 2/15

Această operă face parte din "COLLECTION PARTAGÉE" a artistului. Papiere fine art glacé. Fotografii de artă cu granulație. Fotografiata la Hossegor, Franța. vara 2021. Fotografia vă va fi trimisă răsucită/neîncadrată, iar la ea va fi atașat un certificat de autenticitate, completat și semnat de către artist. Lucrarea este numerotată, semnată manual, pe față și pe verso. Agathe Toman este cotată la Sotheby’s din 2021.

Biografia artistei:
Născută în 1989, de origine franceză, austriacă și cehă, Agathe Toman este o artista franțuzoaică multidisciplinară al cărei talent se întinde de la pictură la poezie, trecând prin sculptură, desen și fotografie. În urma studiilor la prestigioasa École de Paris Chambre Syndicale de la Couture Parisienne și a anilor petrecuți ca stilist în case de haute couture franceze din Paris, acum 9 ani, Agathe a simțit nevoia de a se concentra exclusiv asupra creației sale artistice.
Stabilită astăzi în Landes de treizeci ani, Agathe se afirmă ca o figură émergentă pe scena artistică contemporană, apreciată atât pe scena națională cât și internațională.

Cotată la Sotheby’s din 2021, operele sale au fost scoase la licitație de trei ori, ceea ce atestă ascensiunea sa rapidă și acceptarea ei în cercuri de artă prestigioase. Contribuțiile sale remarcabile la diverse expoziții, în special la Art Paris, i-au adus un succes imens, consolidând prezența sa în numeroase colecții private din întreaga lume.

Paleta Agathei favorizează nuanțe profunde de negru și albastru, un cromatic discret în mișcare. Picturile sale folosesc pigmenți puri, lămpi, uleiuri și acrilice cu o intensitate răsturnătoare, care tind să reconecteze cu lucruri ascunse, purtând spectatorul în afara vizibilului. Pânza exercită un puternic impact, oferind ecoul propriilor sale experiențe.
Desenele sale, realizate cu stiloul Bic, sunt încărcate cu o forță de atracție destabilizatoare.
Fotografiile Agathei tulbură prin abstracțiile lor caleidoscopice, ne copleșesc cu senzații calme, reminiscențe ale unei perfecți stări de greutate zero, care era în începutul nostru.
Sunt sute de poezii care rythmează universul său cu un lirism caracteristic operei sale. Un prim recital intitulat „You will have to learn to smile again” apare iarna 2024.

Dincolo de practica sa artistică, Agathe este de asemenea profund angajată în studiul psihanalizei în analiza tranzacțională, pe care o urmează de patru ani la Paris. Această explorare îmbogățește procesul său conceptual, permițându-i să integreze dimensiuni psihologice foarte profunde în arta sa, care se impregnează de adâncimi noi.

Agathe nu își separă arta de angajamentele sale sociale. Ea își concentrează opera asupra unor teme cruciale precum sănătatea mintală, mediul înconjurător și educația. Aceste direcții de reflecție nu sunt doar prezente în arta sa; ele sunt o parte integrantă din identitatea sa artistică și din personalitatea sa.

Lucrarea sa a fost recunoscută și sărbătorită în mai multe publicații de renume, incluzând Forbes, L’Oeil și Elle, marcând impactul său notabil în domeniul artei contemporane.

Agathe Toman continuă să fascineze și să inspire un public global, oferind prin lucrările sale o fereastră către complexitatea experienței umane, așa cum o percepe și o transformă în artă. Experiențe pe care le împărtășește cu o generozitate mare.

"VIZIUNEA MEA:
Lucrarea mea explorează legăturile profunde dintre psihic și corp, țesând dialoguri între minte și materie. Îmi interoghez modurile lor de funcționare în mediul lor, conexiunile pe care le stabilesc și vibrațiile, atât perceptibile, cât și indecifrabile, care ies la iveală.
Explor teme precum identitatea, memoria, natura umană și relația dintre individ și mediul său. Operele mele sunt încărcate de o profunzime emoțională și o tensiune oarecum, invitând spectatorul la reflecție introspectivă, deschizând un pasaj către inconștient.

Îmi înscriu această voință în materialitatea însăși a operelor mele: rezolut abstracte, în monocromii, nuanțate, acolo unde întunericul coabitează cu claritatea, albastrul pâlpâie la contactul cu negrul, sau se iluminează singur. Suntem în absența/prezența luminii.
Picturile mele, instalațiile, desenele și fotografiile sunt fiecare o creație absolută, desprinse de orice imitare, simulând emoția pură, provocând trezirea Invisibilului; operele mele devin astfel oglinzi ale acestor aspecte interioare neletale.

O strânsă intimitate între mâinile mele și pigmenții, cărbunii, stiloul-bila și vopselele, prin depunere de materie pe hârtie sau pe pânză. Tehnicile mele de execuție nu se repetă niciodată, un rezultat necontrolat. O singularitate în creștere.
Lucrez astfel pentru a fixa mișcarea materiei, densitatea luminii, a insufla din mine, pentru trezirea unui Eu.

Există întotdeauna ceva ce nu se suspecta. Ceva neașteptat. Această intensitate insuflată, subtil intensificată, care ne subjugă și ne copleșește. Apa, gravitația, scoarțele, aceste omniprezente, transformă privitorul prin forța lor. Emergența unei amprente decisiv unice, o abstracție lirică, operele mele sunt autoportrete, portrete ale părților din mine.
Spun că creațiile mele sunt « materializări ale stărilor psihice », peisaje umane, fire din sufletul meu, invitând pe ale altora să se contopească în ele.
Valoarea lor nu este estetică; ea constă în vibrațiile pe care operele mele le creează în privitor. Sunt două sensibilități care se întâlnesc, nu două individualități separate. Este un proces viu. Opera transcendă imediatul. Le consider ca ființe active, creând conexiuni noi între Noi, în noi.

Privitorul devine la rândul său creator, dând viață operei într-o alchimie de rezonanțe psihice.

Mă angajez într-un drum spre o nouă viziune asupra Fiului, a Sinelui, a lumii și a celorlalți.

Dacă privitorul se lasă acum invitat, sunt rezonanțe psihice care se aliniază și se pot acorda în aceeași Simfonie, un dialog începe să se instaleze, un ritm se poate resimți. O anamorfose a sufletului său se conturează, un reflex intrasubiectiv insesizabil. Este o experiență poetică.
O prezență intensă și puternică. O experiență solicitantă.

Vreau ca operele mele să rafineze mințile umane, să ascută sufletele și ca emoțiile să găsească un ecou, ca niște cuvinte să răsune.
Ceea ce este important este ceea ce lucrarea mobilizează în noi, și rezultatul acestei întâlniri.

„Suferința psihică este legată de tot ceea ce scapă procesului de simbolizare subiectivă. Suferim de ceea ce este blocat psihic, sau în așteptarea înscrierii psihice. Ființa umană nu suferă doar din cauza evenimentelor sau din cauza anumitor gânduri, ci pentru că anumite procese din ea nu au găsit o oglindă, un ecou, o ascultare, un receptacul și rămân astfel în rătăcire.” Rene Roussillon - Manual de psihologie și psihopatologie de clinică generală, pagina 146.