Rita Lino - Replica - 2021

Editie: 1000 de exemplare
Nou în sigiliu

“Replica” sugerează o nouă lectură a corpului și a modelului ca o simplă imagine, ca un instrument pur, fără a face referire la nicio identitate reprezentativă, ignorând astfel societatea contemporană de azi despre cum ar trebui să fie sinele.
Lino face o referire puternică la fotograful american de mijlocul secolului XX, William Mortensen, care afirmă că un corp este pur și simplu considerat „o mașină care are nevoie de ajustări.” Potrivit lui Mortensen, corpul trebuie să fie baza, „reprezentarea personalității și a emoției […] sunt irelevante și înșelătoare”. Există o anumită demnit deumanizare în abordarea lui Mortensen față de model, o returnare a corpului la o poziție de obiect fără înțeles, în fața camerei. Mortensen văzuse modelele ca lut care formează imaginea, un corp articulat doar prin intenția operatorului. El își dorea să desprindă figura de emoție și personalitate, astfel încât noi, ca public, să putem considera corpul ca un obiect amenajat și să privim imaginea ca esența, și nu ca subiect.

În cazul Linei, ea este modelul, operatorul/fotograful, subiectul și imaginea în același timp. Ea este în control deplin. A găsit o modalitate de a se detașa de reprezentare și de a reduce propriul său corp la un obiect și o imagine pure, aproape ca o mașină. „Replica” este o manifestare a înțelegerii artistei asupra rolului ei în fața și în spatele camerei.

„Replica” este o prefigurare a unui viitor apropiat în care identitatea se va închina în fața unei mașinării fără griji a măririi imaginii."