E. Riccardi - Statuie, Busto ritratto (Beethoven?) - 50 cm - Bronz

Sculptură în bronz cu patină originală de E. Riccardi. Dimensiuni mari și detalii spectaculoase.
Încă este prezent suportul de fixare.
Se atribuie cu probabilitate lui Eleuterio Riccardi, cunoscut sculptor care realiza opere în bronz de o asemenea importanță. Bronzul, conform primelor analize, înfățișează probabil pe Ludwig van Beethoven sau alt personaj ilustru de seamă.

atribuit lui ELEUTERIO RICCARDI
Col Felice 1884 - Roma 1963;
sculptor și pictor
Formatosi la Roma, în cercul lui Giovanni Prini, învață meseria de sculptor prezentându-se în public încă din 1905, în plină epocă târzie simbolistă. Nemulțumit, neliniștit, atras și de pictură, pleacă spre nord într-o călătorie începută în 1912 care îl poartă până la Berlin, unde, în 1914, asistă la o expoziție memorabilă a lui Vincent van Gogh. Lucrările realizate între 1914 și 1918 rezultă din încercarea de a îmbina Van Gogh cu futurismul, conservând însă o robustețe a formei în tradiția italiană.
La expozițiile Secessionii Române, Riccardi figurează în 1915 într-o sală mixtă de divizionisti și experimentatori ai Fauvismului; în ediția din 1916 cu șapte opere, unele dintre acestea intrând în colecția Olga și Angelo Signorelli. Cu un nucleu de desene „futuriste” este prezent la Expoziția Națională Bianco e Nero (Palazzo delle Esposizioni, Roma 1917). În 1918 (mai—iunie) organizează împreună cu Mario Recchi la română Galeria Epoca expoziția de Artă Independentă, o importantă expoziție colectivă, în care expune șapte picturi și șase sculpturi.
Din 1921 până în 1925, este absent în Italia pentru că s-a mutat la Londra unde devine portretistul preferat de oameni politici, colecționari și nobili. Urmează numeroase expoziții la Royal Academy, Leicester Gallery și Goupil Gallery.Realizează două monumente pentru Onorevole Montagu pentru Bombay și Calcutta. Prieten al poeților și muzicienilor, pictează portretul Maestrului Alfredo Casella, modelează portretele poetului Nicola Moscardelli, Bruno Barilli, Ferruccio Scattola, secipează în lemn portretul lui Corrado Alvaro. În 1931, la Prima Quadriennală Română, expune marmură Ritratto della signora Dettori și gips La madre dell'eroe. La III Sindacale română (1932) se prezintă ca pictor și sculptor. La II Quadriennale Română (1935) este prezent cu Attesa și Fanciulla, două opere monumentale în marmură și piatră. În 1940 ține o expoziție personală la Milano. Pictura îl atrage însă mai mult în anii celui de-al doilea război mondial. În 1960 la Quadriennale di Roma expune un basorelief abstract din ceramică verde. De temperament neliniștit, Eleuterio Riccardi a distrus adesea propriile sale sculpturi, astfel încât este dificil să redăm o imagine completă a operei sale.