Joan Miro (1893-1983) - Parler Seul

Litografie de Joan Miró (*)
Această lucrare reproduce una dintre ilustrațiile create inițial de Miró pentru a ilustra volumul de poezii „Parler Seul” (**) (Vorbește singur), scris de Tristan Tzara în 1947.
Editat de Maeght Editeur în anul 2004.
realizat pe hârtie vellum din bumbac de înaltă greutate.
Semnată în tablă.
Ștampilă a editurii și a Sucesiunii Miró pe versoul foii.
Include Certificat de Autenticitate (COA).

Specificații:

- Dimensiuni suport: 60 x 45 cm
- Dimensiuni imagine: 42 x 33 cm
- Anul 2004
- Ediție: 1000 exemplare
- Referințe: Cramer 17. Rauch 165
- Stare: Excelentă (această operă nu a fost niciodată înrămată sau expusă, fiind păstrată întotdeauna într-un dosar profesional de artă, ceea ce o menține în stare perfectă).

Opera va fi manevrată cu grijă și ambalată într-un pachet de carton plat rigidizat. Expedierea va fi certificat cu un număr de urmărire.

Expedierea va include, de asemenea, asigurare completă pentru valoarea finală a operei, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau avariere, fără niciun cost pentru cumpărător.

(*) Joan Miró (1893-1983) s-a născut în Barcelona, unde a crescut și a început studiile artistice. A mers la academia La Llotja împotriva voinței părinților săi, care își doreau să lucreze într-un mod mai tradițional. Mai târziu a studiat la Escola d'Art de Francesc Galí și a cunoscut fauvi și cubiștii.
Peisajele sale emoționale, care îl vor forma ca persoană și ca artist, sunt în esență Mont-roig, Paris, Mallorca și mai târziu New York și Japonia. Mont-roig, o mică localitate din comitatul Baix Camp, va fi contrapunctul la agitația intelectuală pe care o trăiește în Paris, unde s-a mutat în anii douăzeci împreună cu poeții suprareal­iști și cu cei mai creativi artiști ai vremii sale. Acolo a ajuns să cunoască pe Arp, Magritte, Brancusi și Giacometti și a expus alături de Dalí, Tanguy, Meret Oppenheim și Max Ernst în mai multe expoziții despre Dadaism și suprarealism.
Stimulul expresionismului abstract îl descoperă în New York în anii patruzeci. Mai târziu, în 1956, în plină al doilea război mondial, Joan Miró își va părăsi exilul în Franța și se va instala în Palma de Mallorca, spațiu de refugiu și de muncă, unde prietenul său Josep Lluís Sert va proiecta atelierul pe care îl visase întotdeauna. Acolo s-a axat pe lucrul cu sculpturi și ceramică, până la moartea sa în 1983.
Rădăcina în peisajul Mont-roig mai întâi, apoi a Mallorcăi, va fi determinantă în opera sa. Legătura cu pământul și interesul pentru obiectele cotidiene și pentru mediul natural vor sta la baza unor dintre cercetările sale tehnice și formale. Miró fuge de academicism, în căutarea constantă a unei opere globale și pure, neafiliată la niciun curent determinat. Conținut în forme și în manifestările publice, este prin intermediul faptului plastic unde Joan Miró își arată rebeliunea și o sensibilitate aparte față de evenimentele politice și sociale care îl înconjoară. Acest contrast de forțe îl va conduce la crearea unui limbaj unic și extrem de personal care îl situează ca fiind unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX.

(**) „Parler Seul” reprezintă o colaborare deosebit de eficace între artist și autor. Imaginile strălucitor de spontane și amorfe ale lui Miró, trasate direct pe piatră cu foarte puține schițe pregătitoare, au impulsul inventiv al versurilor aleatoare ale lui Tzara.
Ediția originală a fost în sarcina Maeght Editeur și constă din 72 de litografii originale de Miró, dintre care 49 în culoare, dintre care 18 sunt hors-texte. (*) Joan Miró (1893-1983) s-a născut în Barcelona, unde a crescut și a început studiile artistice. A mers la academia La Llotja împotriva voinței părinților săi, care își doreau să lucreze într-un mod mai tradițional. Mai târziu a studiat la Escola d'Art de Francesc Galí și a cunoscut fauvi și cubiștii.
Peisajele sale emoționale, cele care îl vor forma ca persoană și ca artist, sunt în esență Mont-roig, Paris, Mallorca și mai târziu New York și Japonia. Mont-roig, o mică localitate din comitatul Baix Camp, va fi contrapunctul la agitația intelectuală ce trăiește în Paris, unde s-a mutat în anii douăzeci alături de poeții suprarealisti și de cei mai creativi artiști ai timpului său. Acolo a ajuns să-l cunoască pe Arp, Magritte, Brancusi și Giacometti și a expus alături de Dalí, Tanguy, Meret Oppenheim și Max Ernst în mai multe expoziții despre Dadaism și suprarealism.
Stimulul expresionismului abstract îl descoperă în New York în anii patruzeci. Mai târziu, în 1956, în plină cel de-al Doilea Război Mondial, Joan Miró își părăsește exilul în Franța și se va instala în Palma de Mallorca, spațiu de refugiu și de lucru, unde prietenul său Josep Lluís Sert va proiecta atelierul pe care și-l dorise dintotdeauna. Acolo s-a axat pe lucrul în sculpturi și ceramică, până la moartea sa în 1983.
Rădăcina în peisajul Mont-roig întâi și în Mallorca mai apoi va fi determinantă în opera sa. Legătura cu pământul și interesul pentru obiectele cotidiene și pentru mediul natural vor fi fundalul unora dintre cercetările sale tehnice și formale. Miró fuge de academicism, în căutarea unei opere globale și pure, neafiliată la vreun curent anume. Conținut în forme și în manifestările publice, este prin faptă plastică că Miró își arată rebeliunea și o mare sensibilitate față de evenimentele politice și sociale care îl înconjoară. Acest contrast de forțe îl va duce la crearea unui limbaj unic și extrem de personal, care îl situează ca unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX.

(**) „Parler Seul” reprezintă o colaborare deosebit de eficace între artist și autor. Imaginile excelent de spontane și amorfe ale lui Miró, desenate direct pe piatră cu foarte puține schițe pregătitoare, au un suflu inventiv asemenea versurilor aleatoare ale lui Tzara.
Ediția originală a fost în sarcina Maeght Editeur și constă din 72 litografii originale de Miró, dintre care 49 în culoare, dintre care 18 sunt hors-texte.




















Tags:
Picasso, Dalí, Pollock, Miró, Beuys, Warhol, Giacometti, Hodgkin, Moore, Malevich, Mondrian, O’Keefe, Matisse, Kandinsky, Bacon, Klimt, Hooper, Rothko, Chirico, Duchamp, Chagall, Braque, Picabia, Kooning, Ernst, Paul Klee, Modigliani, Calder, Delaunay.
Kiefer, Kusama, Murakami, Koons, Basquiat, Nauman, Sherman, Bourgeois, Polke, Ruff, Ruscha, Holzer, Abramović, Freud, Mendieta, Tuymans, Kruger, Hockney, Saville, Fanzhi, Oehlen, Richter, Scully, Stella, Schütte, Xiaodong, Judd, Peyton, Richard Serra, LeWitt, Kippenberger, Baldessari, Doig, González-Torres, Salvador Dalí, Joan Miró, Magritte, Max Ernst, Leonora Carrington, Dorothea Tanning, Roberto Matta, Man Ray, Varo, Oppenheim, Key Sage, André Masson, Paul Delvaux, Giorgio de Chirico, Marcel Duchamp, Marc Chagall, Paul Klee, Hans Bellmer, Zhang Xiaogang, Savinio, Alexander Calder, Dora Maar Vitra, Poolsen, Jacobsen, Hans Wegner, Charles Eames, Perriand, Philippe Starck, Marcel Breuer, Knoll, Juhl, Verner Panton, Le Corbusier, Mies Vander Rohe, Nelson, Mogensen, Eames, Gio Ponti, Knoll, Isamu Noguchi, Bertoia, Aalto, Urquiola, Eileen Gray, Pesce, Magistretti. Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Burberry, Hermès, Prada, Dior, Armani, Cartier, Dolce & Gabbana, Versace, Balenciaga, Ralph Lauren, Rolex, Fendi, Givenchy, Tiffany, Alexander McQueen, Yves Saint Laurent, Valentino, Bvlgari. Adami Alberti Alcaraz Alfaro Baldaccini Baldeweg Barceló Barjola Canogar Cabellut Caruncho Ceesepe Chillida Chirino Clavé Condé Cruz-Díez Dalí Dokoupil Equipo Crónica Gudmundur Feito Genovés Goya Gordillo Guinovart Hernández Pijuan Iglesias Lacalle Joan Miró Misterpiro Mompó Palazuelo Pérez-Villalta Picasso Plensa Rafols-Casamada Reche Redondela Saura Soto Sicilia Tàpies Teixidor Quetglas Úrculo Uslé Varela Valdés Villalba Yturralde