Cadru (2) - Lemn - Consolele de Santos





Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 128965 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Două console din lemn în stil baroc antic, datate 1850–1900, pentru susținerea unei imagini religioase; dimensiuni 23 × 16 × 12 cm; stare bună, folosite cu urme minore de uzură.
Descriere de la vânzător
Există două suporturi care păstrează întreaga prezență și dramatismul specifice Barocului, reinterpretat în secolul al XIX-lea, când iconografia religioasă continua să se inspire în formele exuberante ale trecutului. Sunt sculptate în lemn cu acel gust pentru volumul și curbă care caută să atragă privirea spre sus, de parcă piesa destinată să susțină —un sfânt, o fecioară sau un mic relicvar— avea nevoie de un soclu care să întărească caracterul său sacru.
Cel mai întunecat, stilizat și ascuțit, are o eleganță severă: sculptura se subțiază spre jos, aproape ca o flacără sau un stîlp baroc redus la esența sa. Suprafețarea lustruită și forma alungită îi conferă un aer mai ascetic, ca și cum ar aparține unui retablului sau unei capele domestice unde predominau tonuri profunde.
Celălalt, mai luminos și cu forme mai rotunjite, transmite o senzație distinctă: este mai corpulent, mai ornamental, cu un volum care își amintește de consolele baroce ale templelor castellane. Sculptura este mai generoasă, mai expansivă, și sugerează un gust pentru decorare care în secolul al XIX-lea conviețuia cu devotamentul popular.
Ambele împărtășesc funcția și spiritul: să înalțe, să demnifice, să creeze o mică scenă pentru imaginea religioasă. Sunt obiecte care, deși secundare față de figura pe care o susțineau, vorbesc despre o perioadă în care fiecare element al cultului domestic era îngrijit cu atenție și conceput ca parte a unui ansamblu estetic și spiritual.
Expediere certificată și ambalaj bun
Povestea Vânzătorului
Tradus cu GoogleExistă două suporturi care păstrează întreaga prezență și dramatismul specifice Barocului, reinterpretat în secolul al XIX-lea, când iconografia religioasă continua să se inspire în formele exuberante ale trecutului. Sunt sculptate în lemn cu acel gust pentru volumul și curbă care caută să atragă privirea spre sus, de parcă piesa destinată să susțină —un sfânt, o fecioară sau un mic relicvar— avea nevoie de un soclu care să întărească caracterul său sacru.
Cel mai întunecat, stilizat și ascuțit, are o eleganță severă: sculptura se subțiază spre jos, aproape ca o flacără sau un stîlp baroc redus la esența sa. Suprafețarea lustruită și forma alungită îi conferă un aer mai ascetic, ca și cum ar aparține unui retablului sau unei capele domestice unde predominau tonuri profunde.
Celălalt, mai luminos și cu forme mai rotunjite, transmite o senzație distinctă: este mai corpulent, mai ornamental, cu un volum care își amintește de consolele baroce ale templelor castellane. Sculptura este mai generoasă, mai expansivă, și sugerează un gust pentru decorare care în secolul al XIX-lea conviețuia cu devotamentul popular.
Ambele împărtășesc funcția și spiritul: să înalțe, să demnifice, să creeze o mică scenă pentru imaginea religioasă. Sunt obiecte care, deși secundare față de figura pe care o susțineau, vorbesc despre o perioadă în care fiecare element al cultului domestic era îngrijit cu atenție și conceput ca parte a unui ansamblu estetic și spiritual.
Expediere certificată și ambalaj bun

