Galeno - Galeni Librorum - 1609

GALEN ȘI FARMACOLOGIA LUMII ANTICE: REMEDIILE SIMPNE, GREUTĂȚILE ȘI ANTIDOTURILE
ANTIDOTARIU - Importantă și monumentale ediție veneziană din secolul al XVII-lea a operelor farmacologice ale lui Galen, în care se contopesc textele fundamentale dedicate medicamentelor simple, naturii lor, proprietăților terapeutice și modului corect de măsurare a compușilor. Volumul aparține maretei tradiții editoriale a operelor galenice organizate pe „claselor” și face parte din celebrul demers tipografic venețian care își propunea să ofere medicilor europeni un corp de muncă fiabil, corect și notat al medicinei antice. Rama xilografică extrem de bogată a frontispiciului, cu scene de practică medicală, învățământ și consultare, redă vizual autoritatea lui Galen ca medic, filozof și legiuitor al științei terapeutice până la epoca modernă.
VALOARE PE PIEȚĂ
Eșantioane similare, complete și în condiții comparabile, apar pe piața internațională cu valori în general între 1.500 și 2.500 de euro, cu oscilații legate de starea de legare, prospețimea hârtiei și plenitudinea claselor galenice prezente. Edițiile venețiene ilustrate ale acestui ciclu galenic sunt constant solicitate de colecționari de medicină veche și istoria farmaciei.
DESCRIERE FIZICĂ ȘI STARE
Legătorie rigidă acoperită cu foiță de antifonariu vechi. Frontispiciu bogat gravat într-o ramă xilografică înfățișată, litere inițiale istoriate. Capetele de capitol ale diferitelor cărți, ilustrate printr-o mare cunună xilografică. Foi cu unele bruniri, nufoturi. În cărțile vechi, cu o istorie de mai multe secole, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna menționate în descriere. Pp. (2); 554; (2).
TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Galeni librorum Quinta Classis.
Venetiis, apud Iuntas, 1609.
Galeno.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Clasa a cincea a operelor lui Galen este dedicată farmacopediei și reprezintă unul dintre pilonii medicinei antice și medievale. În ea se contopesc texte esențiale precum De simplicium medicamentorum Facultatibus, care analizează proprietățile remediilor naturale conform teoriei temperamentalelor, și tratatele despre compoziții și despre greutăți și măsuri, fundamentale pentru practica terapeutică. Această secțiune a corpului galenic a avut un rol central în formarea medicală universitară până în secolul al XVIII-lea și a constituit baza teoretică a farmacopiilor renascentiste. Ediția venețiană a urmașilor Giunta se distinge prin calitatea tipografică, claritatea textului și aparatul iconografic, care transformă volumul nu doar într-un instrument științific, ci și într-un obiect de mare putere simbolică și didactică.
BIOGRAFIA AUTORULUI
Galen s-a născut la Pergamon în 129 d.Ch. și a murit probabil în jurul anului 216 d.Ch. Doctorul gladioatorilor și apoi al împăratului Marcus Aurelius, a fost marele sistematizator al medicinei antice. Opera sa, care îmbină observația clinică, filosofia aristotelică și tradiția hippocratică, a dominat medicina occidentală și islamică timp de peste o mie de ani, influențând profund teoria temperamentalelor, farmacologia și fiziologia.
ISTORIC DE TIPAR ȘI RĂSPÂNDIRE
Edițiile venețiene ale operelor lui Galen, editate de descendenții Giunta, reprezintă una dintre cele mai înalte repere ale editoriatului medical european al începutului secolului al XVII-lea. Tipărite în volume mari, în folio, organizate pe clase tematice, au fost concepute pentru uz profesional și academic. Clasa a cincea a circulat pe scară largă în universitățile italiene, franceze și germane, devenind o referință stabilă pentru medici, afarieri și savanți ai materiei medicale.
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
_ICCU / OPAC SBN, Galeni Opera, ediții venețiene Giunta, secolele XVI–XVII._
Adams, Catalogue of Books Printed on the Continent of Europe.
Durling, A Catalogue of Sixteenth-Century Printed Books in the National Library of Medicine.
Wellcome Library, Early Printed Books in Medicine.
Nutton, Ancient Medicine, Routledge.
Siraisi, Medieval and Early Renaissance Medicine, University of Chicago Press. născut la Pergamon în 129 d.Ch. și a murit probabil în jurul anului 216 d.Ch. Doctorul gladioatorilor și apoi al împăratului Marcus Aurelius, a fost marele sistematizator al medicinei antice. Opera sa, care îmbină observația clinică, filosofia aristotelică și tradiția hippocratică, a dominat medicina occidentală și islamică timp de peste o mie de ani, influențând profund teoria temperamentalelor, farmacologia și fiziologia.