Baptiste Laurent - Palmera Oasis

"Palmera oasis", 130x97cm, XXL 2020 acril pe pânză și posca
Semnat pe verso, expediat neatins.

Serie (En)tropicos/
Zilele se repetă. Cu câteva luni în urmă am trăit
un moment atipic. Spațiul nostru este mic și
timpul este lung. Am fost copleșiți de lipsa de timp,
dar acum suntem surprinși de exces. Un gest introspectiv, un orizont nou, unde
aapproximăm imaginația noastră. Freamătul schimbării, un
strigăt fără precedent întreabă „ce urmează?
Baptiste folosește acest peisaj distopic pentru a crea
alt răsărit, un nou zori. Construirea acestor
pânze pornește din nevoia de a reînnoi peisajul,
din dorința pentru o natură uitată. S-o redescoperim, să o
redăm la viață.
Stimulul pentru această symbioză se regăsește în
povestea antropologului și fondatorului
structuralismului, Claude Lévi-Strauss: în 1935, Lévi-Strauss
a plecat în căutarea unui Brazilia autentic, pur, înzestrat
cu o energie sălbatică și o natură singulară.
Autorul „Triste Tropique” își îndeplinise parțial
așteptările călătoriei. Anxietatea lui este
prezentată într-un fragment de text cu conotații profetice: „În câteva sute de ani, în același loc,
un alt călător, la fel de disperat ca mine, va lamenta
uitarea a ceea ce aș fi putut vedea și care m-a scăpat”. Victimă a unei boli duble, tot ceea ce văd mă dor
fără milă pentru că nu m-am uitat destul de atent.
Ca un călător, pânzele en­tropicale ale lui Baptiste îl conduc
să găsească un loc unde să-și regăsească vitalitatea.
Poate că aceste specii nu există, poate aceste
peisaje idilice nu au existat vreodată. Dar fereastra
pe care Baptiste o deschide lasă să pătrundă aerul pe care
nu-l mai putem respira astăzi. Baptiste ne oferă o utopie; prin gesturile sale, el propune o schimbare de paradigmă, o posibilă
ecologie. Pentru greci, cuvântul entropie avea două
sensuri: evoluție și transformare. Pentru fizicieni,
e o măsură a dezordinii unui sistem. Identificând
dezordinea, transformând-o

Baptiste Laurent (1980, Nantes) este un artist vizual care
decând trăiește și lucrează în Madrid și Paris.
A expus la diverse instituții artistice și culturale,
inclusiv Institutul francez din Madrid, Le Palais de Tokyo, Galeria
La Caja, Esquina Nua, Espacio Seara, Gazzambo Gallery, Alliance
française, Muzeul Național de Antropologie, Galeria FL.
Medimul său tradițional este pictura, dar lucrează și în sculptură
și dezvoltă proiecte cu o componentă puternic literară, socială și
antropologică.
În cele mai recente publicații și expoziții, „Conversații și
pumniri”, „Mauvaises Tournures”, „Bajo el Mismo Mar” și „Exit”,
l-a experimentat în mod repetat cu lucrul creativ în colaborare
cu alți artiști vizuali și autori literari.
Ca artist anti-academic și eclectic, îi place să sincretizeze
stiluri picturale, oscillând între narativul neo-figurativ, pictura
grafică și abstracția expresionistă.
Fondator al studioului comun 'Latolier' în cartierul Usera din Madrid,
el conduce o comunitate dinamică de artiști vizuali spanioli și
internacionales