Bodin - De la Demonomanie - 1592

Jean Bodin

Despre demonomania vrăjitorilor

La Anvers - 1592 - la Arnould Coninx

467, (1) p.
În 8o - 18 x 11,5 cm. -

CELEBRAT TRATAT POLEMIC ÎMPOTRIVA CREDINȚEI ÎN STREGOREASĂ ȘI A INVOCĂRII SPIRITELOR MALIGNE.

Editie estimată și rară (prima ediție din 1580) compusă de către filozoful și juristul francez Jean Bodin (1530/1596).

Tratatul prevede o apărare vehementă a realității în fața vrăjitoriei și oferă instrucțiuni despre cum să o persecutați.

Opera este considerată unul dintre textele fundamentale pentru înțelegerea vânătorii de vrăjitoare în secolul al XVI-lea.

Textul este împărțit în patru cărți cuprinzând:

theze împotriva astrologilor, definiția vrăjitoriei, diferența dintre spiritele bune și cele maligne, profeții, magie, chemarea spiritelor maligne, extazul vrăjitorilor, licantropia, copilerea între vrăjitoare și demoni, moduri de a te apăra împotriva farmeșelor, probe pentru verificarea infracțiunii de vrăjitorie, pedepse de aplicat etc…

Opera se încheie cu o contestare a opiniilor medicului olandez Johann Wier (1515/1588), care susținea că vrăjitoarele erau bolnave de minte și nu aliați ai demonului.

Bodin invocă pedepite severe, inclusiv condamnarea la moarte, pentru vrăjitori și vrăjitoare, considerând vrăjitoria o crimă îngrozitoare.

Tratatul a avut o răspândire semnificativă în dezbaterea religioasă și juridică a epocii moderne, dar a fost ulterior inclus în „Indexul cărților interzise” în 1594, la doar doi ani după publicarea ediției prezentului, prin decretul Papei Clement al VIII-lea, rămânând acolo până în 1887, semn al naturii sale controversate față de doctrina oficială a vremii.

Textul analizează cu metodă juridică și tehnologică chestiunile legate de vrăjitorie, magie și presupusa posedare demoniacă.

Bodin abordează aceste teme examinând fundamentul biblic, tradiția patristică și dreptul canonic, punând adesea la îndoială credibilitatea acuzațiilor aduse presupuselor vrăjitoare și criticând abuzurile proceselor din acea epocă.

În acest sens, tratatul se configurează nu doar ca un text polemic, ci și ca un soi de manual destinat tribunalele și juriștilor care se ocupau de astfel de proceduri.

Splendida și integrală legatură de sfârșit de secol al XIX-lea, în maro roșu închis, cu tripla filetare în rama aurie, imprimate în sec pe plăci, cu fleuronii la colțuri în stil.

Decorați elaborati și eleganți, gravuri a secco și aurii chiar și pe dos cu 5 nervuri, cu titlul imprimat în aur.

Foi ușor uniform brunate, dar textul este în continuare perfect consultabil.

O mică adăugire marginală veche în colțul exterior inferior al frontispiciului (vezi foto),
și marginal (câteva milimetri) la tăietura exterioară de O și O8.

Ușoare consunțiuni la colțurile primelor foi.

Colofon la Gg2r și marcă la Gg2v.

Husele vechi păstrate dar nu coeve.

O copie bună și fascinantă.
LEGAT. COMPLET