Agathe Toman - Cloud #3 - 4/15

Această operă face parte din „COLLECTION PARTAGÉE” a artistului. Hârtie pentru artă glacată. Fotografie de artă cu granulație. Fotografiata la Hossegor, Franța. vara 2021. Fotografia îți va fi trimisă înfășurată, nu este înrămată, și va fi atașat un certificat de autenticitate, completat și semnat de artist. Operă numerotată, semnată manual, atât în față cât și în spate. Agathe Toman, artista, este cotată la Sotheby’s din 2021. Biografia artistei: Născută în 1989, de origine franceză, austriacă și cehă, Agathe Toman este o artistă pluridisciplinară franceză a cărei talent se extinde de la pictură la poezie, trecând prin sculptură, desen și fotografie. După studii la prestigioasa École de la Chambre Syndicale de la Couture Parisienne și anii petrecuți ca stilistă în case de haute couture franceze din Paris, în urmă cu 9 ani, Agathe a simțit necesitatea de a se concentra exclusiv pe creația ei artistică. Stabilită astăzi în Landes de treisprezece ani, Agathe se afirmă ca o figură în ascensiune pe scena artistică contemporană, apreciată atât pe scena națională, cât și internațională. Cotată la Sotheby’s din 2021, operele sale au fost scoase la licitație de trei ori, demonstrând ascensiunea rapidă și acceptarea ei în cercurile de artă prestigioase. Contribuțiile sale remarcabile la diverse târguri, în special la Art Paris, i-au adus un succes imens, consolidându-și prezența în numeroase colecții private din întreaga lume. Paleta Agathei favorizează nuanțe profunde de negru și albastru, un cromaticism discret în mișcare. Picturile sale folosesc pigmenți puri, cerneală, uleiuri și acrilice cu o intensitate uluitoare, care tind să reconecteze cu lucruri ascunse, purtând privitorul în afara vizibilului. Pânza exercită un putere, oferindu-și ecoul propriilor sale experiențe. Desenele sale, realizate cu stiloul Bic, poartă o forță de atracție destabilizantă. Fotografiiile Aghathe tulbură prin abstracțiile lor caleidoscopice, ne copleșesc cu senzații calme, amintire a unei perfcte lipse de greutate, care a fost la începutul nostru. Sutele sale de poezii marchează universul ei cu un lirism caracterizant a operei sale. Primul ei volum intitulat „You will have to learn to smile again” apare iarna 2024. Dincolo de practica sa artistică, Agathe este de asemenea profund angajată în studiul psihanalisului în analiza tranzacțională, pe care o urmărește de patru ani la Paris. Această explorare îmbogățește procesul său conceptual, permițându-i să integreze dimensiuni psihologice adânci în arta ei, care se impregnează de grosimi noi. Agathe nu-și separă arta de angajamentele sale sociale. Ea concentrează opera asupra unor teme cruciale precum sănătatea mentală, mediul înconjurător și educația. Aceste axe de reflecție nu sunt doar prezente în arta ei; sunt o parte integrantă a identității sale artistice și a personalității sale. Lucrarea ei a fost recunoscută și sărbătorită în mai multe publicații de renume, inclusiv Forbes, Œil și Elle, marcând impactul său notabil în domeniul artei contemporane. Agathe Toman continuă să fascineze și să inspire un public global, oferind prin operele sale o fereastră către complexitatea experienței umane, așa cum o percepe și o transformă în artă. Experiențe pe care le împărtășește cu o generozitate mare. „VIZIUNEA MEA: Lucrările mele explorează legăturile profunde dintre psihic și corp, țesând diálogouri între spirit și materie. Întreb modul lor de funcționare în mediul lor, conexiunile pe care le stabilesc și vibrațiile, atât perceptibile, cât și indicibile, care ies la iveală. Explorez teme precum identitatea, memoria, natura umană și relația dintre individ și mediul său. Operele mele poartă o adâncime emoțională și o anumită tensiune, invitând privitorul la o reflecție introspectivă, deschizând o poartă către inconștient. Îmi înscriu această voință în materie însăși a operelor mele: rezolut abstracte, în monocrome, nuanțate, acolo unde întunericul conviețuiește cu claritatea, albastrul pâlpâie la contactul cu negrul, sau se luminează de unul singur. Ne aflăm în absența/prezența luminii. Picturile mele, instalațiile, desenele și fotografiile sunt fiecare o creație absolută, desprinsă de orice imitare, trezind emoția pură, provocând trezirea Celuilalt Inexistent; operele mele devin astfel oglinzi ale acestor aspecte interioare nedezvăluite. O legătură minutioasă între mâinile mele și pigmenți, pasteli, stilou-bila și vopsele, prin depunerea materiei pe hârtie sau pe pânză. Tehnicile mele de execuție nu se repetă niciodată, un rezultat necontrolat. O singularitate crescută. Lucrez astfel pentru a fixa mișcarea materiei, densitatea luminii, a insufla din mine, pentru trezirea Sinelui. Întotdeauna există ceva ce nu bănuiam. Ceea ce nu poate fi spus. Această intensitate indicibil comprimă, subtil amplificată, care ne subjucă și ne copleșește. Apa, gravitația, scoarțele, aceste omniprezente, transformă observatorul prin forța lor. Emergența unei amprente hotărât unic, o abstracție lirică, operele mele sunt autoportraituri, portrete ale unor părți din mine. Spun că creațiile mele sunt « materializări de stări psihice », peisaje umane, fire din sufletul meu, invitând pe ale altora să se găsească în ele. Valoarea lor nu este estetică, ea constă în vibrațiile pe care operele mele le produc în privitor. Sunt două sensibilități care se întâlnesc, nu două identități separate. Este un proces viu. Opera transcende imediatul. Le văd ca fiind ființe active, creând legături nemaivăzute între Noi, în noi. Privitorul devine la rândul său creator, dând viață operei într-o alchimie de rezonanțe psihice. Angajez un drum spre o nouă viziune asupra Fiinderii Sale, asupra lumii, și asupra celorlalți. Dacă privitorul se lasă acum invitat, sunt rezonanțe psihice care se acordă într-o singură symfonie, un dialog începe să se instaleze, un ritm se simte. O anamorfă a sufletului său se conturează, un reflex incontrolabil. Este o experiență poetică. O prezență intensă și puternică. O experiență exigentă. Îmi doresc ca operele mele să rafineze mințile umane, să ascută sufletele și ca emoțiile să-și găsească un ecou, ca cuvinte să răsune. Ceea ce este important este ceea ce opera movilizează în noi, și rezultatul acestei întâlniri. „Suferința psihică este legată de tot ceea ce scapă procesului de simbolizare subiectivizantă. Suferim de ceea ce este blocat psihic sau așteaptă inscripție psihică. Ființa umană nu suferă doar din cauza evenimentelor sau a anumitor gânduri, ci pentru că anumite procese din ea nu au găsit oglindă, ecou, ascultare și recipient și rămân astfel în hău.” René Roussillon - Manual de psihologie și psihopatologie a clinicei generale, pagina 146.