Sylvain Barberot - Echo - marbre gravé

„Echo” este una dintre operele dintr-o serie de opere intitulate „epitaf”. Ele reprezintă o modalitate poetică de a îmbrățișa moartea, alegând un cuvânt ales astfel încât să o sublimeze. Gravura este relevată în aur fin de 22 de carate, ca să aducă aminte de iconografia funerară.
Și dacă piatra ar putea să devină ecoul pământului pe o linie de creastă? Morții noștri sunt ecouri ale cărora purtător suntem noi. Îi transportăm iar în carne, nu suntem decât prelungiri ale existenței lor trecute, ca un ecou tăcut.
Artist internațional ale cărui lucrări se bazează pe dihotomia existentă între memorie și uitare. Memoria este, după părerea mea, elementul indispensabil care leagă trupul nostru de lume. Totuși, în timp ce cultura noastră se străduie să graveze istoria cu dalta, încerc să inhib, să deconstruiesc, ba chiar să-mi șterg memoria proprie. O vastă întreprindere este exercițiul uitării…
Corpul nu este decât suportul acestei memorii de care este dependent, ba chiar necesar. Ea îl construiește, îl modelează și îl transformă. Și dacă anamneza, așa cum este tradusă din grec ca revenirea amintirilor, eu o urmăresc pentru a mă detașa mai bine de ea.