Anne-Gédéon - Le diable dans un bénitier - 1784

Prima Edizione

Anne-Gédéon, Marquis de Pellepore

Diavolul în bănuț
Și metamorfosa gazetarului cuirassé în muscă, sau Tentativa domnului Receveur, inspector al poliției din Paris, Cavaler de St. Louis; pentru a stabili la Londra o poliție similară celei din Paris.
Dedicat lui Monseigneur le Marquis de Castries; Ministru și Secretar de Stat la Departamentul Marinei, etc. etc. etc.
Revizuit, corectat și îmbunătățit de către Mr. l'Abbé Aubert, Censeur-Royal.
Par Pierre Le Roux, Inginer al Căilor Mari.
La Paris, de la Imprimerie Royale, cu aprobarea și privilegiul regelui.

21,5x13,8; p. 123

Diavolul într-un vas de ungere este o operă satirică franceză publicată în 1784, care se înscrie în contextul criticii sociale și politice ale epocii. Cartea sugerează încă de la început un ton ireverențios și provocator, tipic literaturii critice din secolul al XVIII-lea.
Autorul, Pierre Le Roux, care se prezintă ca „Inginer al Marilor Drumuri”, folosește o narațiune ironică pentru a critica societatea franceză a vremii, în special instituțiile politice și religioase. Intriga se concentrează pe o figură numită „Gazetier cuirassé en mouche”, care pare a fi un personaj ce suferă o anumită metamorfoză sau transformare, reprezentând probabil o satiră a personajelor publice sau a figurilor influente.
Opera este dedicată 'Marquis de Castries', un politician și nobil francez, care a fost și ministru și secretar de stat. Dedicarea ar putea sugera o intenție de critici voalate la adresa elitei epocii, în special a clasei conducătoare și a contradicțiilor sale. Textul include, de asemenea, o critică la adresa autorității poliției din Paris și a gestionării justiției, exprimată prin inspectorul 'Receveur', un alt personaj fictiv.
Opera este corectă și revizuită de Abbé Aubert, care contribuie la conferirea unei dimensiuni erudite publicației. Prezența numelor de personaje publice și a referințelor sociale și economice face să se înțeleagă că autorul intenționa ca opera să fie o satiră a vieții politice, sociale și religioase din Franța secolului al XVIII-lea.
Cartea prezintă o critică ironică și acerbă la adresa diverselor aspecte ale vieții franceze din acea perioadă. Povestea pare să se învârtă în jurul unor evenimente și personaje care întruchipează corupția, inegalitățile sociale și lupta pentru putere, toate mascate sub o narațiune parodică și, uneori, absurdă. Figura „Gazetier cuirassé en mouche” ar putea simboliza un jurnalist, un informator sau un personaj care reprezintă ipocrizia sistemului politic și a opiniei publice. Transformarea acestui personaj în ceva ciudat și grotesc evocă ideea unei lumi distorsionate și deformate.
Tonul cărții este puternic satiric, iar criticile sale sunt îndreptate în special către poliție, justiție și elitele aflate la putere. Autorul folosește umorul pentru a exprima disprețul față de un sistem pe care îl consideră nedrept și corupt, dar o face printr-un limbaj care, deși serios, este impregnat cu o ironie subtilă.
Opera, deși abordează teme grele precum politica și religia, reușește să păstreze o lejeritate prin stilul său paradoxal, făcând-o nu doar un vehicul de critică socială, ci și un joc literar asupra absurdului.