Pippo - Where the Cranes Go to Forget

Where the Cranes Go to Forget
Stau sub un soare de hârtie care nu încălzește. Vântul are gust de sare și de scrisori vechi. În jurul meu, cocorii se adună, aripile lor grele cu secrete pe care nu le mai doresc să le port. Îi privesc cum se ridică, pete albe pe un cer vânăt, luând bucăți din numele meu în nori. Apa se mișcă lent, în cercuri de argint. Sunt un fantom în in, așteptând ca mareea să se întoarcă și să mă lase gol.

Pictură unică, deosebită, unicat.
100% pictat manual cu acrilice pe pânză
Semnat pe spate
Întins pe lemn și gata de agățat
Nu vine cu un cadru.
Include un certificat de autenticitate.
Transporturi din Italia cu asigurare completă

Despre artist

Pippo (născut în Monza) creează opere care navighează pe terenul liniștit dintre abstractul geometric și suprarealism. Renunțând la o carieră de succes în design grafic pentru a se dedica integral picturii, s-a stabilit lângă malurile liniștite ale Lacului Maggiore. Fundalul său este evident în compozițiile sale — arhitecturale, echilibrate și precise — însă sunt învăluite într-o atmosferă cinematografică care pare a fi o amintire sau un vis.

Pentru Pippo, arta este un act imersiv. El se angajează cu subiectele sale scriind narațiuni la persoana întâi, timpul prezent, pășind mental în pânză pentru a experimenta momentul din interior. Cu toate acestea, deși pătrunde personal în aceste lumi, lasă pânza fizică deschisă interpretării. Personajele sale, deși elegant îmbrăcate, sunt adesea fără față. Această anonimitate este o invitație: asigură protagonistul că „poate fi oricine”, permițând privitorului să pășească în scenă și să habiteze povestea chiar el.

Această graniță între vizibil și invizibil îl definește și pe artist. Rezervat și introspectiv, el scrie în mod privat și preferă ca pânzele sale să vorbească. Nu lasă nicio amprentă digitală, evitând rețelele sociale pentru a păstra același sentiment de mister găsit în opera sa.

Folosind o paletă de tonuri subtile și atmosferice, punctate de culoare hotărâtă, Pippo perfecționează un limbaj al economiei elegante. Picturile sale — pline de animale tăcute, umbre ascuțite și lumină strălucitoare — nu sunt doar imagini, ci povești deschise despre dorință și grație.