Cădelniță - Bronz - Muzeu – Tămâier – Scenă

debutul secolului XIX

În favoarea incenselor armeanilor și siriienilor din secolul al XVII-lea, păstrate la Victoria & Albert Museum

Orientul Apropiat – Siria / Liban / Armenia


Incensier din bronz turnat și rereprelucrat cu dalta, suspendat de trei lanțuri din fier forjat, împodobit cu un motiv în relief care figurează mai multe scene din viața lui Hristos. Realizat într-un atelier creștin oriental, el se încadrează în continuitatea producțiilor liturgice bizantine și siruco-patrumene din Evul Mediu înalt, unde utilizarea tămâii simbolizează rugăciunea ce se ridică spre Dumnezeu.

Decorul său, de o densitate narativă mare, îmbină devotamentul, arhaismul și simțul sacralității: o mărturie rară a supraviețuirii iconografiei bizantine în rândul comunităților creștine din Levant sub Imperiul Otoman.


Scenele în relief

Bucșa jovială este divizată în registre narative dispuse în medaliuni succesive, fiecare încadrat de o friză vegetală cu palmete și flori stilizate.


Crucificarea
Scena centrală a ciclului, îl arată pe Hristos pe cruce, flancat de Maica Domnului la stânga și Sfântul Ioan la dreapta. Tratamentul frontal și ierarhic, cu contururi accentuate, reflectă concepția orientală a imaginii sfinte: nu doar o simplă reprezentare, ci o manifestare spirituală. Soarele și luna, uneori vizibile în medaliunile superioare, amintesc cosmologia sacră înconjurătoare a sacrificiului divin.


Sfâm­turile Femeilor Sfinte din mormânt
Într-un alt medalion, trei figuri feminine se află în fața unei structuri boltite evocând un sarcofag. Ele simbolizează Mirhropoarele venite să miroase corpul lui Hristos în dimineața Paștelui. Prezența lor subliniază victoria asupra morții și dimensiunea pascală a operei.


Anunțarea, Nașterea și Lăsarea la Templu
Pe un alt registru apar succesiv scenele Cununiei, Nașterii și prezentării la Templu, așa cum figurează în programul iconografic tradițional al Vieții lui Hristos (Anunțarea, Nașterea, Prezentarea și Crucificarea conform V&A Museum).
Arhanghelul Gabriel, Fecioara Maria și figurile Templului se dezvoltă într-o compoziție continuă unde ordinea evenimentelor primează în fața perspectivei, în concordanță cu gramatica vizuală bizantină.


Roseta inferioară
Sub fundul bombat, o rozetă radiantă figurează adevărata lumină divină, inima simbolică a obiectului. Ea evocă „focul sfânt” care animă materia și prelungește funcția spirituală a flăcării și a fumului de tămâie.


Comparație cu incensierul de la Victoria & Albert Museum

Exemplarul păstrat la Victoria & Albert Museum din Londra (Censer, Armenian or Syrian, circa 1600–1650, inv. O108693*) reprezintă paralelul cel mai direct: aceeași structură hemisferică, aceeași dispunere a medalioanelor, același ciclu al Vieții Lui Hristos.

Incensierul reproduce acest model aproape de la cap la coadă, cu excepția arborilor vieții și a pedistalului. Fundul bombat și frizele cu palmette îl apropie de variantele siriiene, mai degrabă decât de modelele armene.

Patina caldă și densitatea reliefului sugerează o producție ușor ulterioară, sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XIX, în gustul Înaltului Ev, mărturie a supraviețuirii bizantine în atelierele creștine din Levant.


Semnificație liturgică

Incensierul simbolizează ridicarea rugăciunii și trecerea de la pământesc la divin. Fiecare scenă relează un moment al Răscumpărării, iar balansarea corpului suspendat reactivează simbolic relatarea sacră: fumul care se înalță devine o amintire vie a Patimii și a Învierii.


Stare

Frumuse patină veche, oxidare internă, urme de ardere vizibile în interior. Lanțuri și ancore originale.


Dimensiuni

Înălțime cu lanțuri: 50 cm
Înălțimea cupe: 11 cm
Diametrul la gură: 11,5 cm


Referințe comparative

Walters Art Museum, inv. 54.2575 – Siria, secolele VII–VIII
British Museum, inv. 1872,1202.1 – Siria ?, secolele VII–IX
Victoria & Albert Museum, inv. O108693 – Armenia sau Siria, 1600–1650
Deir Mar Musa Censer, Universitatea din Exeter – secolele VI–IX
Cabinet Fligny, Incensor bizantin sau anatolian, secolul XI