Shu Takahashi (1930-1987) - Composizione

Important tablou dintr-o colecție

Takahashi Shu (1930 - 1987)

Compoziție / tehnică mixtă, cerneală pe hârtie

mica gouache cu cerneală a marelui maestru japonez (1930), ani '60 cm,11x8,5 + coperla care o conținea tipărită în caractere japoneze, operă semnată și originală

Shu Takahashi
Născut în Shin-ichi-cho, Hiroshima, în 1930
locuiește și lucrează la Roma din 1963 iar din 1966 este profesor la Universitatea de Științe și Arte din Kurashiki.
Ca urmare a războiului în 1944 își oprește studiile, reluate în 1950, când se înscrie la Școala de Arte Musashino din Tokyo. Pentru a se întreține, desfășoară lucrări umile și părăsește școala.
Va fi Kotaro Midorikawa cel care îl va convoca să reintre în cercul artistic, într-o expoziție organizată de asociația de avangardă Dokuritsu Bijutsu la care este maeștru al picturii.
Întemeiază în țara sa împreună cu alți artiști Grupul Nouveau, menit să revoluționeze limbajul vizual.
În 1956 are loc prima sa expoziție personală (Tokyo, Maruzen Gallery); frecventează pictorul Morisuke Komoda și gravorul Tetsuro Komai.
Primește Premiul Dokuritsu iar Strada Lunii a fost achiziționată de Muzeul Național de Artă Modernă din Tokyo, care acordă operei Premiul Yasui pentru tineri artiști (1961).
Cu o bursă urmează cursurile la Academia de Arte din Roma (1963).
Este vorba despre un abstracționism spiritual, cu cromii aprinși, ce amintește de tradițiile filosofice orientale. „Mi-am redescoperit vechea artă japoneză Rinpa pe care o consider în solemnitatea și splendoarea ei prima expresie artistică originală a istoriei artei japoneze”, explică.
În 1966 își organizează prima expoziție personală la Galeria Cavallino din Veneția și expune câteva lucrări la Fukuyama (Tenmaya Gallery).
În 1968 este prezent în mai multe expoziții în țară.
Se familiarizează cu Italia și din ’69 întemeiază o relație continuă cu Galeria dell’Ariete din Milano.
Giulio Carlo Argan, în ’71, scrie: „ secretul asocierărilor rafinate cromatice ale lui Takahashi constă în faptul că diferitele calități nu pot fi combinate, ci doar modulatoare una cu cealaltă prin desenul limitelor lor, adică se compun ca entități formale, plastice”.
După întoarcerea în Japonia (1970) revine la Roma.
Participă la Biennalele de la Veneția din 1976, la Quadriennalea romană din 1977 iar intensitatea muncii artistice din anii Șaptezeci include și două decorațiuni monumentale (email și tehnică mixtă pe pânză) pe exteriorul Baptisteriului medieval din Volterra (apoi prezentate la Tyler School din Roma), precum și tablou mural pentru Banca Taiko Sogo din Yokohama.
Anul 1980 începe cu o expoziție personală la Galeria Editalia (azi Edieuropa) din Roma, prezentare de Nello Ponente.
Chiar dacă s-a mutat la țară, în apropiere de Ardea, artistul revine adesea în Japonia pentru expoziții sau pentru a onora comenzi de seamă (tablouri murale în Sala de ședințe a Muzeului Meșteșugurilor din Kumamoto; enorme sculpture de piață, precum Plecarea spre viitor la Tokyo, Arcul Iubirii la Fukuyama, 1988 și Înălțarea în orașul său natal, 1992).
Dintre expoziții se remarcă retrospectiva la GNAM din Roma (1993) și expoziția din 2003-2004 la Muzeul de Artă Orientale Edoardo Chiossone, în Genova.

Estimare: 300,00 / 500,00 euro

Rama prezentă în fotografie a fost folosită doar în scop fotografic. Nu face parte din vânzare. Lucrarea va fi amabil expediată cu o ramă cadou, ca gest de curtoazie.

* Rama este atașată ca dar de bunăvoință, reprezentând un element suplimentar al operei de artă pe care îl introducem ca gest de curtoazie. Prin urmare, nu se acceptă eventuale reclamații referitoare la daune de transport (care, totuși, sunt foarte rare) care ar putea apărea doar la ramă. Lucrările noastre sunt expediate în siguranță totală cu ambalaje protectoare și profesionale și transporturi asigurate

Cu certificat de autenticitate în conformitate cu legea