Jeaurat - Traité de Perspective - 1750

127 TAVOLE INCISE - ARTA SPAȚIULUI: PROSPECTIVA Între ȘTIINȚĂ ȘI ILUZIE OPTICĂ
Tratatele de perspectivă de Edme-Sébastien Jeaurat se impune în primul rând ca o operă vizuală de o putere extraordinară: un corp de nu mai puțin de 110 mari tăblițe gravate (cu numărări suplimentare duplicate până la 127 de figuri în total) care transformă tratațul într-o adevărată mașină optic
03. Imaginile nu însoțesc textul, îl înlocuesc și îl depășesc, construind un spațiu didactic unde geometria devine vedere concretă. Publicat la Paris în 1750, în inima Iluminismului tehnic, volumul reprezintă unul dintre cele mai ambițioase tentative de a face perspectiva nu doar înțeleasă, ci operațională, printr-un aparat iconografic amplu, coerent și progresiv, conceput pentru a călăuzi privirea artistului ca un instrument științific.
VALOAREA PIEȚEI
Piața pentru ediția întâi rămâne stabilă dar selectivă, cu exemplare complete ale tăblițelor, de obicei cuprinse între 800 și 1.000 de euro, cu vârfuri mai mari pentru exemplare proaspete, bine legate și cu aparat iconografic clar și complet.
DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Legătorie în carton autocolant acoperit cu hârtie marmurată cu tăietură în piele la spate; uzuri la legătură. Ediție ilustrată cu vignetă și finaluri ornamentale, dar mai ales cu un impozant aparat iconografic format din 110 mari tăblițe gravate în text (numerotate 1-110 cu 17 numere duplicate, pentru un total de 127 de figuri). Tăblițele, de dimensiuni generoase și cu o claritate grafică extraordinară, reprezintă nucleul operațional al volumului. exemplar provenit din biblioteca lui Juan Manuel Acevedo, cu ex libris heraldic. În cărțile vechi, cu o istorie multimecantă, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna evidențiate în descriere. Pp. 8nn; 232; 10nn.

Titlu complet și autor
Traité de perspective à l'usage des artistes.
Paris, Charles-Antoine Jombert, 1750.
Jeaurat, Edme-Sébastien.

CONTEX ȘI SEMNĂTATE
Lucrarea ocupă un moment crucial al culturii vizuale europene, când perspectiva devine limbaj universal între artă, știință și tehnică. Jeaurat reiau tradiția franceză a lui Abraham Bosse și Sébastien Le Clerc, ducând-o la un nivel de sistematicitate superior, dar este mai ales în utilizarea tăblițelor unde tratatul atinge originalitatea sa cea mai radicală. Gravurile nu sunt accesorii: ele reprezintă un sistem progresiv de învățare vizuală, unde fiecare figurină construiește pe cea următoare. Reprezentarea umbrelor, reflexiilor și fenomenelor luminoase – în special pe apă – introduce o dimensiune dinamică și aproape experimentală a spațiului. Cartea devine astfel un dispozitiv cognitiv, un laborator portabil în care artistul învață să vadă prin geometrie. Este unul dintre punctele înalte ale tranformării iluministe a perspectivei în tehnologie a viziunii.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Edme-Sébastien Jeaurat (1724–1803) a fost matematician, astronom și membru al Academiei reale a științelor. Încadrat în tradiția științifică franceză, s-a dedicat studiului perspectivei și a opticii aplicate, contribuind la codificarea metodelor riguroase pentru formarea artistică. Opera sa reflectă pe deplin idealul iluminist al clarității, transmiterii și utilității cunoașterii.

ISTORICUL TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
Editia din 1750 reprezintă prima publicare a tratatului, tipărită de Charles-Antoine Jombert, editură specializată în opere tehnice și artistice de înalt nivel. Prezența unui aparat atât de vast de tăblițe gravate implică o investiție editorială semnificativă, indicativă a unui public profesionist și cult. Volumul a circulat amplu în cercurile academice și printre artiști, arhitecți și ingineri, devenind un instrument de referință în didactica perspectivei.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
ICCU/OPAC SBN: IT\ICCU\TO0E\036251 (collation de verificat la exemplare individuale)
BnF Catalogue général: Jeaurat, Traité de perspective, Paris, 1750
WorldCat: OCLC 45721536
Cicognara, Catalogo ragionato dei libri d’arte, n. 870
Millard, French Books on Art and Architecture, pp. 112-115
Pevsner, Academies of Art, pp. 145-152
Vagnetti, De naturali et artificiali perspectiva, introducere