Giuseppe Santomaso (1907-1990) - Composizione






A fost Senior Specialist la Finarte timp de 12 ani, specializată în printuri moderne.
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 129859 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Giuseppe Santomaso, Composizione, serigrafie din 1971, semnată manual, ediție limitată 50/80, dimensiuni 77 x 56 cm, Italia, vândută de Galleria, în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
Pictor, gravor, litograf Giuseppe Santomaso s-a născut la Veneția în 1907. A studiat în orașul său la Academia de Arte Frumoase (1932-1934). A început cariera sa grafică în 1938, un mod de expresie pe care nu îl va abandona niciodată, ocazie de a participa și la aventura cărții ilustrate moderne. Încântat încă din adolescență de avangarde, călătorește (1937) mai întâi în Țările de Jos unde studiază artiștii impresionisti și fauvi. După un sejur la Paris (1939), unde va fi foarte impresionat de operele lui Matisse, Braque, Bonnard și Picasso, tânărul artist se angajează în mișcarea Corrente dezvoltată în Milano între 1938 și 1943, mișcare ce reflectă necesitatea unei rupturi față de retorica oficială. În 1946, Santomaso devine membru-fondator al « Nuova secessione artistica italiana » care se va numi ulterior « Fronte Nuovo delle Arti » — grup de artiști antifascisti —, și își ocupă ulterior locul în cadrul Grupului celor Opt (cu Renato Birolli, Antonio Corpora, Ennio Morlotti, Emilio Vedova, Giulio Turcato, Afro Basaldella și Mattia Moreni); în această perioadă artistul își desfășoară primele cercetări spre abstracție. Între 1948 și 1950, operele sale dezvăluie valorizarea culorii, considerată mai importantă decât construcția formală a perioadei anterioare. Expresia lui Giuseppe Santomaso devine instinctivă, culoarea este cu adevărat elementul esențial. Arta lui Santomaso se bazează pe automatismul gestului, pe exploatarea transparențelor și pe vibrația culorilor. Artistul a tras din tradiția picturii venețiene paleta cromatică, conferind astfel lucrării sale o esență nouă și vibrantă, întreagă impregnată de poezie. Expozițiile colective și personale se succed: participă la Documenta de la Kassel (1955, 1959 și 1964), la Bienala de la São Paulo (1961), la Bienala de la Tokyo (1967) și la Bienala de la Veneția (de 13 ori!), iar în 1979 are o expoziție personală la Fundația Joan Miró din Barcelona. Sunt organizate numeroase retrospective ale operei sale (Stedelijk Museum din Amsterdam și Bruxelles în 1960, Hamburg și Berlin în 1965-66, Veneția în 1982, Locarno în 1990). Din 1957 până în 1974, Giuseppe Santomaso va preda la Academia de Belle Arti din Veneția. Artistul s-a stins la Veneția în 1990.
Povestea Vânzătorului
Pictor, gravor, litograf Giuseppe Santomaso s-a născut la Veneția în 1907. A studiat în orașul său la Academia de Arte Frumoase (1932-1934). A început cariera sa grafică în 1938, un mod de expresie pe care nu îl va abandona niciodată, ocazie de a participa și la aventura cărții ilustrate moderne. Încântat încă din adolescență de avangarde, călătorește (1937) mai întâi în Țările de Jos unde studiază artiștii impresionisti și fauvi. După un sejur la Paris (1939), unde va fi foarte impresionat de operele lui Matisse, Braque, Bonnard și Picasso, tânărul artist se angajează în mișcarea Corrente dezvoltată în Milano între 1938 și 1943, mișcare ce reflectă necesitatea unei rupturi față de retorica oficială. În 1946, Santomaso devine membru-fondator al « Nuova secessione artistica italiana » care se va numi ulterior « Fronte Nuovo delle Arti » — grup de artiști antifascisti —, și își ocupă ulterior locul în cadrul Grupului celor Opt (cu Renato Birolli, Antonio Corpora, Ennio Morlotti, Emilio Vedova, Giulio Turcato, Afro Basaldella și Mattia Moreni); în această perioadă artistul își desfășoară primele cercetări spre abstracție. Între 1948 și 1950, operele sale dezvăluie valorizarea culorii, considerată mai importantă decât construcția formală a perioadei anterioare. Expresia lui Giuseppe Santomaso devine instinctivă, culoarea este cu adevărat elementul esențial. Arta lui Santomaso se bazează pe automatismul gestului, pe exploatarea transparențelor și pe vibrația culorilor. Artistul a tras din tradiția picturii venețiene paleta cromatică, conferind astfel lucrării sale o esență nouă și vibrantă, întreagă impregnată de poezie. Expozițiile colective și personale se succed: participă la Documenta de la Kassel (1955, 1959 și 1964), la Bienala de la São Paulo (1961), la Bienala de la Tokyo (1967) și la Bienala de la Veneția (de 13 ori!), iar în 1979 are o expoziție personală la Fundația Joan Miró din Barcelona. Sunt organizate numeroase retrospective ale operei sale (Stedelijk Museum din Amsterdam și Bruxelles în 1960, Hamburg și Berlin în 1965-66, Veneția în 1982, Locarno în 1990). Din 1957 până în 1974, Giuseppe Santomaso va preda la Academia de Belle Arti din Veneția. Artistul s-a stins la Veneția în 1990.
