AA.VV. - Biblia - 1690

BIBLIA SACRA Vulgatae Editionis, SPLENDIDA BIBBIA BAROCCA ILLUSTRATA: TRA CLEMENTE VIII E L’ETERNITÀ
Această ediție venețiană din 1690 a Bibliei latine Vulgata reprezintă unul dintre momentele de maturitate deplină ale proiectului textual și ideologic elaborat de Biserica Catolică în perioada post-Tridentină. Nu este vorba doar de o reeditare a Scripturii, ci de concretizarea materială a unui text normativ, fixat și intangibil după turbulențele Reformei. Vulgata sisto-clementină, aici adoptată, întruchipează ideea unei adevăruri stabilizate și controlate, în care fiecare cuvânt este supus verificării eccleziastice. Aparatul iconografic, amplu și narativ articulat, transformă volumul într-o adevărată mașină vizuală a mântuirii: gravurile nu însoțesc doar textul, ci îl interpretează, îl ghidează, îl fac accesibil și, în același timp, disciplinat. Tipărit la Veneția de Nicolò Pezzana, această Biblie este rezultatul unei sinteze rafinate între rigoarea teologică, funcția pedagogică și gustul editorial baroc, unde măreția tipografică devine parte integrantă a experienței religioase.
VALOAREA PE PIAȚĂ
Bibliile Vulgata veneziene ilustrate din secolul al XVII-lea prezintă o bună stabilitate pe piață, cu exemplare complete și în legături contemporane, în general cuprinse între 800 și 1.200 de euro, în timp ce copii deosebit de proaspete, bogat ilustrate sau cu proveniențe semnificative pot atinge și uneori depăși 1.200–1.500 euro, în special dacă sunt dotate cu aparate iconografice bine conservate și frontispicii incizori de impact puternic.
DESCRIEREA FIZICĂ ȘI STAREA
Legătură ulterioară în piele medie, colțuri cu nervuri, de asemenea decoruri aurii, semne de uzură dar structură foarte solidă. Textul în latină dispus pe două coloane, cu iniciale xilografice și numeroase gravuri în text ce reprezintă episoade din Vechiul Testament, inclusiv scene din Genezei, din cărțile istorice și poetice, caracterizate printr-un limbaj figurativ clar și didactic.
Wasluția de copertă în roșu și negru cu o mare vignetă calcografică alegorică, concepută ca o sinteză vizuală a autorității scripturale; prezența unor pagini suplimentare gravate pe întreaga pagină. Întunecări fiziologice, tipice hârtiei seicento. Numerotarea paginilor: (2); 24 nn.; 998; 52; (2) pp. În cărți vechi, cu o istorie pluricentennială, pot apărea unele imperfecțiuni, nu întotdeauna sesizate în descriere.

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Biblia Sacra Vulgatae Editionis.
Venetiis, apud Nicolaum Pezzana, 1690.
AA.VV.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Vulgata sisto-clementină reprezintă punctul de sosire al unui lung proces de stabilizare a textului biblic latin, promovat de Biserica catolică ca răspuns direct la criza doctrinară a Reformei. Editia promovată de Sixtus V în 1590, retrasă rapid pentru imperfecțiunile sale, a fost corectată și fixată definitiv sub Clement VIII în 1592, dând naștere unui text destinat să rămână normativ până în secolul XX.
Ediția venețiană din 1690 se înscrie în această tradiție deja consolidată, demonstrând nu doar răspândirea capilară a Vulgatae, ci și transformarea ei într-un obiect editorial complex, capabil să îmbine funcția liturgică, studiul teologic și recepția vizuală. Aparatele accesorii – diviziunea în versete, argumenta, organizarea tipografică – reflectă o voință de claritate și control, în timp ce bogatul său corespondent iconografic introduce o dimensiune narativă paralelă, făcând textul accesibil și prin intermediul imaginii.
În cheie simbolică, volumul se configurează ca un dispozitiv total: cuvântul, odată canonicizat, nu mai este doar citit, ci și arătat, înscris într-un sistem vizual care îi întărește autoritatea. Biblia devine astfel nu doar un text sacred, ci un instrument de formare și disciplinare a privirii, în perfectă coerență cu cultura barocă și cu strategiile de comunicare ale Bisericii post-Tridentine.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Nu este aplicabil într-un sens unitar, fiind vorba despre un text compus. Versiunea latină prezentată aici este Vulgata, tradițional atribuită Sfântului Ieronim (aprox. 347–420), o figură centrală a culturii creștine timpurii, traducător și filolog, autor al unei revizuiri sistematice a textelor biblice în latină pornind de la originale ebraice și grecești. Munca sa a stat la baza tradiției biblice occidentale pentru peste un mileniu.

ISTORICUL TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
După fixarea textului sisto-clementin, Vulgata a cunoscut o difuzare extraordinară în întreaga Europă, cu Veneția între principalele centre de producție de carte. Atelierul lui Nicolò Pezzana s-a distins în a doua jumătate a secolului al XVII-lea prin tipărirea unor lucrări religioase, juridice și liturgice, contribuind la circulația unor ediții accesibile dar în același timp îngrijite. Bibliile ilustrate răspundeau unei cereri în creștere din partea unui public larg și variat: cler, savanți, dar și laici cultivați, pentru care cartea sfântă devenea obiect de lectură, meditație și reprezentare vizuală. Combinația dintre textul oficial și aparatul iconografic făcea ca aceste ediții să fie deosebit de eficiente în contextul culturii baroce, puternic orientate spre persuasiune prin imagine.

BIBLIOGRAFIĂ ȘI REFERINȚE
ICCU/OPAC SBN: înregistrare pentru „Biblia Sacra Vulgatae Editionis, Venetiis, Nicolaus Pezzana, 1690” (colationare de verificat pe exemplarele enumărabile).
WorldCat: înregistrări pentru ediții venețiene ale Vulgatae din secolul al XVII-lea, zona Pezzana.
USTC (Universal Short Title Catalogue): repertoriu al edițiilor europene ale Bibliei latine, secolul al XVII-lea.
Darlow, T. H. – Moule, H. F., Historical Catalogue of Printed Editions of the Holy Scripture, London, 1903, secțiuni dedicate la Vulgata latina.
Adams, H. M., Catalogue of Books Printed on the Continent, Cambridge, 1967, secțiuni Biblie latina.
British Library, General Catalogue, referințe la edițiile venețiene ale Vulgatae.
Bibliothèque nationale de France, Catalogue général, secțiuni Bible latine, XVIIe siècle.