Carmelo Candiano (XX) - Iris

După studiile superioare, urmează un curs de sculptură la Institutul de Artă din Siracusa. În 1972 se transferă la Florența, unde se înscrie la Academia de Belle Arte. În 1973 la Academia din Veneția, urmează cursurile lui Alberto Viani. Aici rămâne opt ani, lucrând pentru teatru cu un grup de prieteni. În 1980, revenind definitiv în Sicilia, la Scicli, găsește un climat cultural deosebit de viu, grație aportului numeroșilor artiști care au dat naștere Mișcării Vitaliano Brancati și „Il Giornale di Scicli”. Își face prieteni cu Piero Guccione, Sonia Alvarez, Franco Sarnari, toți pictori cu care stabilesc un dialog și un schimb artistic bogat și stimulativ. În acești ani începe să expună primele sculpturi și desene. În 1981 particip la o expoziție de grup în Palermo alături de Alvarez, Guccione, Polizzi, Sarnari, iar în 1982 este prima expoziție personală la Biblioteca Municipală din Scicli. Anii '80 se succed într-un flux plin de expoziții la Ragusa, Roma, Donnalucata. În 1987 sunt invitat de Vittorio Sgarbi la expoziția „Natura Morta nell’Arte Italiana del Novecento” la Castello Estense din Mesola (Ferrara) și, în 1990, tot la invitația lui Sgarbi, particip la Premiul Suzara. După o importantă expoziție personală la Galleria Basile din Palermo în 1991, în 1992 trăiește un moment important atât în viața personală – o cunoaște pe Enza, actuala soție, cât și din punct de vedere profesional: realizez o importantă expoziție personală cu sprijinul Primăriei din Bologna la Villa Aldrovandi Mazzacorati; la Galeria Il Narciso din Roma, însă, sunt expuse desenele și sculpturile. Această grafică imprimată cu tehnica „digital-calcografia” cu care se face o primă mostră în digital și apoi altele în calcografie, pentru a da un simț tactil operei.