Tito Livio - [Post-Incunable] Codice Moguntin - 1518

LIVIO DESCOPERIT ÎN PĂDURILE DIN MAGONZA: O PRIMĂ EDIȚIE CARE NICIODATĂ NU A MAI FOST REPUBLICATĂ
Un eveniment de amploare pentru umaniștii secolului al XVI-lea: descoperirea în Magonza a unor noi cărți din Ab urbe condita de Titus Livius, până atunci necunoscute, se finalizează în această rară primă ediție tipărită cu grijă filologică de Johannes Schöffer între 1518 și 1519. Opera reprezintă o etapă decisivă în recuperarea memoriei istorice a Romei antice. Îmbogățită de initiale xilografice magnifice atribuite maestrului lui Hans Holbein, tiparul este azi de neatins în cataloage și biblioteci online. O ediție fundamentală, atât prin conținut, cât și prin valoarea sa bibliografică și decorativă.
VALOAREA PEPIANTĂ
ediție extrem de rară și absentă din principalele cataloage internaționale și din bibliotecile digitale. Este menționată doar în repertorii anticariene specializate (Vetraio 1682–1982, cat. expoziție UB Amst., 97; Geerebaert CXV, 3). Prezența elementelor decorative de valoare și descoperirea unor cărți necunoscute până la Rinascimento conferă acestei extempora o valoare istorică și de colecție excepțională. Copii complete ale acestei tiraje apar foarte rar pe piața anticariatului.

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI STAREA
pp. [2]; 730; [2]. Legătură posterioară în piele jumătate, plăci rigide; titlul manuscris pe sezutul dosului pe etichetă. Primo pagină încadrată de xilografie, ștampilă de deținere albastră greu lizibilă. Mari initiale xilografice atribuite lui Hans Lützelburger. Hârtiile interne conservate bine, urme de murdărie răsprinse dar fără lipsuri. Bonă stare generală, copie autentică. Ex-libris Jean Jacobs.

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
T. Liuius Patauinus Historicus in două volume. Recent dintr-un vechi cod din Mainz al Bibliotecii
Tipărit în Mainz, la editura lui Johannes Schöffer, 1518–1519
Titus Livius

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Această ediție reprezintă un punct de cotitură pentru studiile clasice: cărțile 33,17 până la 40,37, timp de secole pierdute, au fost descoperite într-un mănăstire din Magonza și au fost imediat încredințate tipografiei lui Johannes Schöffer, moștenitor al marii tradiții gutenberghiene. Editarea a fost îngrijită cu cea mai mare atenție, atât pentru acuratețea textului, cât și pentru calitatea tiparului, cu initiale xilografice elegante desenate de unul dintre cei mai importanti acvilați germane ai vremii, Hans Lützelburger, colaborator al lui Holbein. Recuperarea acestor texte a fost sărbătorită ca un triumf filologic și patrioțial de către umaniști, care au recunoscut renașterea valorilor republicane și civile ale Romei antice.

BIOGRAFIE SCURTĂ A AUTORULUI
Titus Livius s-a născut la Padova în 59 î.Hr. și a murit acolo în 17 e.n. După formare în orașul natal, s-a mutat la Roma, unde a frecventat cercul augustian fără a ocupa vreun post public. Autor al monumentalei Ab urbe condita, operă în 142 de cărți, dintre care au ajuns aproximativ 35 complete, celebra virtutea Republicii romane cu un stil solemn, moralizator și puternic patriot. A fost în relații strânse cu Augustus, în ciuda simpatiilor sale filo-pompeiene, iar opera sa a fost considerată un model indispensabil de istorie timp de secole.

ISTORIE ȘI CIRculație TIPĂRITĂ
ediția Schöffer din 1518–1519 este prima care include cărțile 33,17–40,37, descoperite într-un cod manuscris moguntin. Tiparul înscrie contextul celei de-a doua generații a umanismului german, moștenitor al lecției lui Poggio și al filologiei renascentiste italiene. Alegerea lui Schöffer, tipograf legat de moștenirea lui Gutenberg, și aparatul decorativ de Lützelburger conferă volumului o relevanță artistică la fel de mult cât și filologică. Această tiraj rămâne unicat prin valoare critică, decorare și raritate bibliografică.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Vetraio 1682–1982, Cat. expoziție UB Amst., 97; Geerebaert CXV, 3. Nicio copie înscrisă în principalele cataloage online consultabile (OPAC, WorldCat, KVK la 2025).