Stefania Ormas - Rosalia

Acest tablou al meu a fost realizat în 2017 pentru expoziția colectivă intitulată Rosalia la aerportul din Palermo. "Rosalia" nu este doar un portret; este un punct de întâlnire între legenda sacră și urgența prezentului. Am dorit să iau povestea Sfintei Rozalia, patroana orașului Palermo, și să o golez de secole de iconografie tradițională pentru a o face o eroină modernă, apropiată de luptele pentru autodeterminare care încă se mai duce. Am ales să mă concentrez pe momentul crucial: actul tăierii părului. Pentru o femeie, istoric, părul a fost un simbol al frumuseții, al statutului și, adesea, al proprietății. Tăierea lui este un gest radical de renunțare și libertate. Am pus în mâna acestei Rosalia moderne o pereche de foarfeci roșii, o culoare care strigă pasiune și hotărâre. Gestul este suspendat, nu este încă finalizat; ea este acolo, în acea clipă a alegerii ireversibile între viața care i-a fost impusă (căsătoria, obligația socială) și chemarea ei (eremitismul, libertatea spirituală). Pentru a actualiza rebeliunea ei, am ales să o îmbrac într-o simplă maieu de culoare carne și să-i dau un look contemporan, cu Împletiturile care urmează să fie tăiate. Am echipat-o cu o tatuaj în formă de cruce pe antebraț. Acest lucru nu este un simbol al păcatului, ci o marcă de apartenență aleasă, un semn permanent al credinței sau al identității sale, un contrast încărcat cu crucea atârnată la gâtul ei. Este credința care devine alegere personală, nu moștenire. Fundalul este voit întunecat, creând o atmosferă dramatică. Lumina taie figura, luminând fața și actul pe care îl efectuează, provenind de la o fereastră stilizată care sugerează o trecere, o cale de ieșire. Am adăugat un element de colaj în partea dreaptă sus: un fragment de afiș al unei opere iconice și revolte ca Jesus Christ Superstar. Acesta este comentariul meu: credința, pasiunea și rebeliunea nu sunt statice, ci performative și dramatice. Rosalia nu se retrage într-un tăcere, ci îndeplinește un gest disruptiv. Privirea ei, atât de centrală, se îndreaptă spre noi, observatorii. Este speriată? Hotărâtă? Este o avertizare sau o întrebare? În opinia mea, este pură conștientizare. Este provocarea celui care știe că libertatea are un cost. Am dorit ca privitorul, mai ales în Palermo, să se întrebe ce înseamnă încă astăzi să faci o alegere radicală pentru autonomia ta. Este o operă care vorbește despre credință, dar mai ales despre curaj, despre ruperea lanțurilor și despre libertatea de a fi.".

Stefania Ormas, pictoriță italiană, licențiată în pictură la International Art School din Terni, în ultimii ani a expus în numeroase expoziții personale și colective atât în Italia, cât și în străinătate, ca: Casa de Cultura din Navacerrada - Madrid, Palatul Infantado din Guadalajara. Muzeul Reina Sofía - Madrid, galeria RED03 din Barcelona. Galeria Bernet din Barcelona. Roccartgallery din Florența. Operele sale sunt prezente în colecții private din Italia, Spania, Franța, Olanda, Germania, America și în cele publice ca în comuna Gata de Gorgos din Spania.

Lumea pe care o reprezintă este în primul rând feminină și o face cu o privire atentă și realistă, surprinzând întotdeauna o notă poetică. Stilul său este un rezumat al formelor picturale cele mai recente, menținând strâns figurativul său, cu o atenție asupra antropologiei personajului."