Joost Swarte - Eindelijk vrijheid - Silkscreen ** HANDSIGNED+COA **





Adăugați la favorite și primiți o alertă la începutul licitației.

Opt ani experiență ca evaluator la Balclis, Barcelona, specialist în postere.
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 133362 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Descriere de la vânzător
Serigrafie de Joost Swarte (*)
Intitulată “În sfârșit libertate”.
Editie de lux pe hârtie vellum din bumbac de înaltă gramaj (300 g/m2).
Semnată manual de artist.
Include Certificat de Autenticitate (COA).
Specificații:
Dimensiuni: 70 x 50 cm
An: 1988
Editor: Atelier Swarte, Haarlem.
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată Înramată/expusă și a fost mereu păstrată într-un dosar profesional de artă, de aceea este oferită în stare perfectă).
Proveniență: Colecție Privată.
Lucrarea va fi manipulatată cu grijă și ambalată într-o coletă de carton rigid. Trimiterea va fi însoțită de confirmare de livrare cu cod de urmărire (UPS / DPD / DHL / FedEx).
Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a lucrării, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau deteriorare, fără cost pentru cumpărător.
(*) Joost Swarte, născut la 24 decembrie 1947 în Heemstede, este unul dintre cei mai faimoși desenatori de benzi desenate din Olanda. A studiat la Academia de Design din Eindhoven și a început să publice în propria sa revistă Modern Papier. Nu s-a limitat la benzi desenate, fiind un designer de succes, arhitect și desenator de vitralii, mereu recunoscut pentru linia sa clară. Ca coproprietar al Editurii Oog & Blik, este responsabil pentru designul multor cărți olandeze premiate. A fost unul dintre fondatorii Zilelor Internaționale ale Benzii Desenate de la Haarlem, Olanda, și s-a impus ca un susținător al benzilor desenate în lumea artelor.
Fără îndoială, Joost Swarte este unul dintre acei desenatori emblematici ai benzii desenate contemporane; stilul său, la prima vedere, își are asemănări cu cele ale lui Hergé și creațiile sale, iar acest lucru are sens, pentru că nimic nu garantează succesul personajelor și al benzilor desenate mai bine decât un aspect atrăgător, bazat pe modele preexistente. În acest sens, Swarte, care încă trăiește, s-a născut în 1947, nu este coeteneu cu Hergé, iar creațiile sale se nasc cu o întârziere de câteva decenii, Tintin fiind deja un produs pe deplin consolidat.
Swarte creează unele dintre personajele sale cu anumite similarități, din punct de vedere estetic, cu ceea ce oferea Hergé, iar unora dintre ei le atribuie o istorie de aventuri, poate mai puțin sofisticată decât Tintin, dar care, ca obiectiv tacit al multor benzi desenate din secolul XX, a permis copiilor, măcar prin imaginație, să ajungă în latitudini pe care nu le-ar vizita în realitate.
Valoarea diferențiatoare a acestui grafician genial olandez, pe care îl imprimă în mod particular în desenele sale, este faptul că baza sa academică este designul industrial, iar acest lucru face ca în componența panourilor sale să capete mai multă forță personajele, prin fundal, mobilier și peisaje care le compun. Nu desenează pentru a construi o poveste, ci desenele sale sunt povestea în sine, personajele sale fiind mai credibile, fictiv vorbind, pentru că panourile sale au o bogată expresivitate.
Această pregătire academică este o investiție cu care Swarte ne oferă privirea, este ca și cum s-ar întoarce uneori la design; dacă trebuie să deseneze o mașină, nu este un obiect simplu, ci totul înseamnă să o sofisticizeze, este un catalog desenat și în întregime colorat al produselor unui magazin de mobilier, de unelte, de mașini, de mașini, de clădiri și chiar de modă.
Mecanismele sale, când are ocazia să le deseneze, prind viață, este ca și cum ar fi schița sau prototipul a ceva ce poate deveni realitate, ceva care, urmând instrucțiunile sale, ar putea fi pus în funcțiune. Nu știu ce cunoștințe despre mecanică ar putea sau poate avea Swarte, dar sigur design-urile sale nu ar rămâne într-o simplă rêvă.
Și apoi sunt personajele sale; să începem de la ideea că lectura benzilor sale este oarecum erratică, suprarealistă, poate excentră, dar este pentru că anumiți personaje sunt atât de suprarealiste încât sunt animale umanizate, câini pe două picioare îmbrăcați ca oameni, sau animale fără altceva decât vorbesc și gândesc perfect ca tine și ca mine.
Nu este surprinzător că unul dintre cele mai faimoase personaje ale sale este greu de definit; așa este Jopo de Pojo, un tânăr nebun, inofensiv, care se bagi în belele fără să vrea de fapt să ajungă acolo, totul rezultat din dubluri de sens, erori, neatenții, coincidențe… Așadar iconele Jopo de Pojo este un băiat care ar putea fi de rasă neagră, care ar putea fi un maimuță și care are un cioc aparte care este dificil de încadrat într-o formă animală.
Un alt personaj al său, cu adevărat uman, este Anton Makassar, o specie de investigator (designer) nebun care evocă într-un anumit sens pe profesorul Bacterio (Mortadel și Filemon) din renumitul Ibáñez, care nu a primit un premiu important în viață.
De asemenea, avem un element tranșant interesant în Swarte, cu tot conținutul creației sale și maturitatea sa din anii '70 și '80, este transmisor al unei culturi centro-europene unde nu existau rezerve în sex și pornografie; în acest sens, personajele sale nu au nicio rușine să apară în scopuri nudiste (integrale) și cu scenele lor de pat, fără ca acest lucru să înțeleagă ca o invitație la promiscuitate către tineret. Și este adevărat, pentru că nimic nu este mai rău pentru depravedările (sexuale) decât a dori să vezi ceva periculos într-un lucru atât de natural precum corpul nostru; aceste rețineri au creat mulți oameni perverși sexual de-a lungul istoriei recente.
Din Joost Swarte există un aspect care iese în evidență în orice biografie despre el, o dimensiune care depășește desenatorul și care a fost anticipată la început; a avut ocazia să proiecteze și să execute cu adevărat, deoarece a proiectat teatrul Toneelschuur din Haarlem. Haarlem (Țările de Jos) este unul dintre orașele acelea, nu mă întrebați de ce, sunt motive personale, despre care aș dori să merg într-o zi și mă tem că nu voi ajunge. Proiectul său este, în cel puțin, curios și îl percep ca o continuare a benzilor sale. De asemenea, a proiectat clădiri de apartamente.
Swarte este mai mult decât atât, mult mai mult decât parcela sa de benzi desenate; proiectele sale acoperă puțin din toate: vitralii, murale, afișe și afișe (care azi sunt obiecte de colecție autentice), cărți de joc, covoare, hârtie de împachetat… Fără îndoială un desenator necesar pentru a concepe evoluția benzilor desenate contemporane.
Povestea Vânzătorului
Tradus cu GoogleSerigrafie de Joost Swarte (*)
Intitulată “În sfârșit libertate”.
Editie de lux pe hârtie vellum din bumbac de înaltă gramaj (300 g/m2).
Semnată manual de artist.
Include Certificat de Autenticitate (COA).
Specificații:
Dimensiuni: 70 x 50 cm
An: 1988
Editor: Atelier Swarte, Haarlem.
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată Înramată/expusă și a fost mereu păstrată într-un dosar profesional de artă, de aceea este oferită în stare perfectă).
Proveniență: Colecție Privată.
Lucrarea va fi manipulatată cu grijă și ambalată într-o coletă de carton rigid. Trimiterea va fi însoțită de confirmare de livrare cu cod de urmărire (UPS / DPD / DHL / FedEx).
Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a lucrării, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau deteriorare, fără cost pentru cumpărător.
(*) Joost Swarte, născut la 24 decembrie 1947 în Heemstede, este unul dintre cei mai faimoși desenatori de benzi desenate din Olanda. A studiat la Academia de Design din Eindhoven și a început să publice în propria sa revistă Modern Papier. Nu s-a limitat la benzi desenate, fiind un designer de succes, arhitect și desenator de vitralii, mereu recunoscut pentru linia sa clară. Ca coproprietar al Editurii Oog & Blik, este responsabil pentru designul multor cărți olandeze premiate. A fost unul dintre fondatorii Zilelor Internaționale ale Benzii Desenate de la Haarlem, Olanda, și s-a impus ca un susținător al benzilor desenate în lumea artelor.
Fără îndoială, Joost Swarte este unul dintre acei desenatori emblematici ai benzii desenate contemporane; stilul său, la prima vedere, își are asemănări cu cele ale lui Hergé și creațiile sale, iar acest lucru are sens, pentru că nimic nu garantează succesul personajelor și al benzilor desenate mai bine decât un aspect atrăgător, bazat pe modele preexistente. În acest sens, Swarte, care încă trăiește, s-a născut în 1947, nu este coeteneu cu Hergé, iar creațiile sale se nasc cu o întârziere de câteva decenii, Tintin fiind deja un produs pe deplin consolidat.
Swarte creează unele dintre personajele sale cu anumite similarități, din punct de vedere estetic, cu ceea ce oferea Hergé, iar unora dintre ei le atribuie o istorie de aventuri, poate mai puțin sofisticată decât Tintin, dar care, ca obiectiv tacit al multor benzi desenate din secolul XX, a permis copiilor, măcar prin imaginație, să ajungă în latitudini pe care nu le-ar vizita în realitate.
Valoarea diferențiatoare a acestui grafician genial olandez, pe care îl imprimă în mod particular în desenele sale, este faptul că baza sa academică este designul industrial, iar acest lucru face ca în componența panourilor sale să capete mai multă forță personajele, prin fundal, mobilier și peisaje care le compun. Nu desenează pentru a construi o poveste, ci desenele sale sunt povestea în sine, personajele sale fiind mai credibile, fictiv vorbind, pentru că panourile sale au o bogată expresivitate.
Această pregătire academică este o investiție cu care Swarte ne oferă privirea, este ca și cum s-ar întoarce uneori la design; dacă trebuie să deseneze o mașină, nu este un obiect simplu, ci totul înseamnă să o sofisticizeze, este un catalog desenat și în întregime colorat al produselor unui magazin de mobilier, de unelte, de mașini, de mașini, de clădiri și chiar de modă.
Mecanismele sale, când are ocazia să le deseneze, prind viață, este ca și cum ar fi schița sau prototipul a ceva ce poate deveni realitate, ceva care, urmând instrucțiunile sale, ar putea fi pus în funcțiune. Nu știu ce cunoștințe despre mecanică ar putea sau poate avea Swarte, dar sigur design-urile sale nu ar rămâne într-o simplă rêvă.
Și apoi sunt personajele sale; să începem de la ideea că lectura benzilor sale este oarecum erratică, suprarealistă, poate excentră, dar este pentru că anumiți personaje sunt atât de suprarealiste încât sunt animale umanizate, câini pe două picioare îmbrăcați ca oameni, sau animale fără altceva decât vorbesc și gândesc perfect ca tine și ca mine.
Nu este surprinzător că unul dintre cele mai faimoase personaje ale sale este greu de definit; așa este Jopo de Pojo, un tânăr nebun, inofensiv, care se bagi în belele fără să vrea de fapt să ajungă acolo, totul rezultat din dubluri de sens, erori, neatenții, coincidențe… Așadar iconele Jopo de Pojo este un băiat care ar putea fi de rasă neagră, care ar putea fi un maimuță și care are un cioc aparte care este dificil de încadrat într-o formă animală.
Un alt personaj al său, cu adevărat uman, este Anton Makassar, o specie de investigator (designer) nebun care evocă într-un anumit sens pe profesorul Bacterio (Mortadel și Filemon) din renumitul Ibáñez, care nu a primit un premiu important în viață.
De asemenea, avem un element tranșant interesant în Swarte, cu tot conținutul creației sale și maturitatea sa din anii '70 și '80, este transmisor al unei culturi centro-europene unde nu existau rezerve în sex și pornografie; în acest sens, personajele sale nu au nicio rușine să apară în scopuri nudiste (integrale) și cu scenele lor de pat, fără ca acest lucru să înțeleagă ca o invitație la promiscuitate către tineret. Și este adevărat, pentru că nimic nu este mai rău pentru depravedările (sexuale) decât a dori să vezi ceva periculos într-un lucru atât de natural precum corpul nostru; aceste rețineri au creat mulți oameni perverși sexual de-a lungul istoriei recente.
Din Joost Swarte există un aspect care iese în evidență în orice biografie despre el, o dimensiune care depășește desenatorul și care a fost anticipată la început; a avut ocazia să proiecteze și să execute cu adevărat, deoarece a proiectat teatrul Toneelschuur din Haarlem. Haarlem (Țările de Jos) este unul dintre orașele acelea, nu mă întrebați de ce, sunt motive personale, despre care aș dori să merg într-o zi și mă tem că nu voi ajunge. Proiectul său este, în cel puțin, curios și îl percep ca o continuare a benzilor sale. De asemenea, a proiectat clădiri de apartamente.
Swarte este mai mult decât atât, mult mai mult decât parcela sa de benzi desenate; proiectele sale acoperă puțin din toate: vitralii, murale, afișe și afișe (care azi sunt obiecte de colecție autentice), cărți de joc, covoare, hârtie de împachetat… Fără îndoială un desenator necesar pentru a concepe evoluția benzilor desenate contemporane.
