un bust funerar superb - Achantis - Ghana (Fără preț de rezervă)

Cap funerar - Ashanti - Ghana
În Africa, ceramică este aproape întotdeauna opera femeilor, uneori profesioniste ori soții de fierari precum în Sudan. Argila provenind din „buricul pământului”, munca acestei materii de către femei poartă, prin urmare, o semnificație simbolică puternică.

Sculpturile funerare Akan sunt unul dintre pilonii bogatului patrimoniu cultural al acestui popor. Sursele orale și scrise confirmă asocierea acestei practici cu regalitatea, cel puțin în vremuri vechi, înainte de a se populariza în jurul mijlocului secolului al XIX-lea.

Aceste capete sunt reprezentări stilizate ale defuncților, modelate la comandă după deces.

Ele erau destinate să fie așezate pe o platforms protejată de un acoperiș de paie, deasupra mormântului celui răposat. Portretul realizat asigură prezența și participarea celui dispărut la propriile sale funeralii.

Expresia artistică reproduce o față a cărei ochi sunt practic închiși. Doar o fisură subțire lasă să se perceapă o legătură încă tenuă între lumea celor vii și cea a celor morți.

Se regăsesc adesea urme de vopsea asociate cu inciziile grafice ale tradiției, cum ar fi scarificările.

Termenul Akan, care cuprinde mai multe subgrupuri, admite numeroase variante stilistice coexistente.

Oalele de culoare neagră provin în general din Ashanti, care le dau aceastǎ culoare prin expunerea la fum sau prin aplicarea unui lac.

În cazul fragmentelor cu cap plat ca cel prezentat aici, ar fi un fragment din „ăl puse de probă a liniei” (Abusa Kuruwa). Se poate vedea, la pagina 97 a cărții „Ghana de ieri și de azi”, o fotografie din secolul al XIX-lea reprezentând o aglomerație de astfel de oale, adesea foarte mari, cu 3–6 capete de acest tip pe conturul superior și unul mai mare pe capac.

Fotografia nu este comentată, dar, potrivit altor surse, aceste oale Abusa Kuruwa ar servi drept receptacule pentru părul defuncților din lignaj, aparent depuse în aglomerație la distanță de sat și la exterior