Lémery - Farmacopea Universale - 1735

MEDICINA, CHIMIE ȘI SECRETE ALE CORPULUI: ARTA FARMACEUTICĂ A LEMERY ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI PRACTICĂ
Această ediție venețiană din 1735 a Farmacopeei universale de Nicolas Lémery reprezintă unul dintre textele cele mai influente din istoria farmacologiei moderne. Opera, tradusă din franceză și adaptată la contextul italian, se poziționează ca un repertoriu sistematic al preparațiilor medicamentoase, reunind teorie didactică și practică galenică. Volumul mărturisește momentul de tranziție între medicina tradițională și chimia experimentală, oferind o viziune amplă și operațională a artei farmaceutice din secolul al XVIII-lea. Răspândirea sa în Europa a făcut din el un instrument indispensabil pentru medici și speziari.
VALOARE PE PIAȚĂ
Exemplare ale Farmacopeei universale în edițiile venețiene din primul secol al veacului al XVIII-lea prezintă o piață variabilă, dar stabilă: copii complete și în condiții bune se situează în general între 500 și 800 de euro.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Frontispiciu gravat cu o folie alegorică, textul dispus pe două coloane. Prezență de tabele și figuri (dintre care tabelul bolilor). Exemplarul este slobod, fără legare, paginile cu pliuri, rupturi, bruneuri fiziologice și urme de umiditate; margini neregulate și uzate. Unele lacune la nivelul paginilor. În cărțile vechi, cu o istorie pluriseculară, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna sesizate în descriere. Pp. 12nn; 538.

TITLU COMPLET ȘI AUTOR
Farmacopeea universală.
Veneția, Tipografia Hertz, 1735.
Niccolò Lémery.

CONTEXT
Farmacopeea universală a lui Lémery reprezintă unul dintre pilonii farmacologiei europene între secolele XVII și XVIII. Opera adună rețete, preparate și observații medicale organizate într-o formă sistematică, îmbinând tradiția galenică cu noile achizitii chimice. Structura enciclopedică permite o utilizare practică: medicul și speziarul găsesc acolo indicații operaționale, doze și metode de preparare. Influența textului a fost enormă, contribuind la standardizarea practicilor farmaceutice și la răspândirea unei abordări mai științifice a medicinei.

BIOGRAFIE
Nicolas Lémery (1645–1715), chimist și farmacist francez, a fost o figură centrală în dezvoltarea chimiei moderne. Autor al celebrului Cours de chymie, a contribuit la făcutul chimiei accesibile și sistematice, influențând profund farmacologia și medicina europeană.

ISTORICUL TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
Farmacopeea universală a cunoscut numeroase ediții și traduceri, semn al răspândirii sale ample. Edițiile venețiene atestă receptarea italiană a operei și rolul Veneziei ca centru editorial medico-științific. Ediția din 1735 se înscrie într-o fază de consolidare a textului, deja pe deplin recunoscut și utilizat.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINțe
– Duveen, Bibliotheca chemica, II, pp. 361–365 (Lémery)
– Ferguson, Bibliotheca chemica, I, pp. 499–502
– Wellcome Library Catalogue, Lémery, Pharmacopée universelle, diverse ediții
– ICCU / OPAC SBN: ediții venețiene ale Farmacopeei universale (1735)
– BnF, Catalogue général: Lémery, Pharmacopée universelle
– WorldCat, înregistrări ale edițiilor secolului al XVIII-lea europene ale lui Lémery