Carmelo Manuel Tosto - Emerald Moon

Luna Smeraldo (Sora de Smarald)

Pictură originală XL, operă din seria „Compoziții arhitectonice”.

În această operă, ancheta asupra geometriei se îndreaptă către o symmetrie solemnă și hipnotică. Aici structura devine templu: o catedrală a deschiderilor, care se concentrează cu precizie spre un singur centru spiritual.
La inima acestei arhitecturi strălucește Luna Smeraldo. Mai mult decât un simplu element cromatic, acest cerc verde vibrant acționează ca un astro singuratic. Culoarea sa, profundă și prețioasă, rupe rigurozitatea alb-negru, exercitând o atracție magnetică care transcende logica perspectivei. Un punct de lumină pe care nu îl cunoaștem, dar pe care îl recunoaștem instinctiv ca ghid. Asemenea unei luni care răsare printre păduri rătăcite, „Luna Smeraldo” oferă un sens de orientare și speranță în labirintul posibilităților umane, transformând rigiditatea geometrică într-un moment de pură contemplare.

Pictură realizată manual cu acrilic pe pânză având dimensiunea „totală” 110x70 cm; soluția suprafeței pictate este de 100x60 cm, au rămas aproximativ 5 cm de margine albă în jurul pânzei, 100% bumbac fin granulație, lac protector final.

Opera este o piesă unică semnată manual, cu certificat de autenticitate inclus, nu este o imprimare.

Opera va fi ambalată cu cea mai mare grijă într-un tub și expediată înregistrat cu cod de urmărire în termen de 3 zile lucrătoare de la plată.

…................................................................................
Carmelo Manuel Tosto | Arhitect și Artist

Născut în Catania (Italia) în 1990, mi-am conturat traseul creativ între rigoarea proiectării și libertatea viziunii. Formarea mea, dobândită între Institutul de Arte Statale din Catania și Facultatea de Arhitectură din Bologna, cu experiențe cruciale la Ankara și Milano, mi-a permis să dezvolt un limbaj în care clăditul devine emoție.

Căutarea mea artistică alege arhitectura nu ca un simplu subiect, ci ca structură a gândirii. În lucrarea mea, elementele constructive se descarcă de funcția lor practică pentru a deveni arhetipuri simbolice:

Scara - Reprezintă dinamismul devenirii. Este un îndemn la mișcare, un element care conectează planuri fizice și metafizice, conducând privitorul către noi spații de conștiență sau locuri ale altcuiva.

Vârful/Pragul - O poartă între cunoscut și necunoscut. Dacă din punct de vedere arhitectural permite conexiunea între spații, emoțional transportă către stări de spirit ale celui care privește. În spatele fiecărui prag, spectatorul este invitat să proiecteze ceea ce se află în inconștientul său, căutând mereu „dincolo” de vizibil, transformând actul de a privi într-un act de descoperire personală.

Arcul - Element arhitectural prin excelență, întruchipează reziliența și echilibrul. Capacitatea sa de a nu se lăsa zdrobit de poveri, ci de a le descarca armonios, se traduce într-o linie curbată și moale care primește și liniștește, oferind o stabilitate care este totodată structurală și spirituală.

În acest dialog constant între arhetipuri, materie și lumină, fiecare tablou iese ca un „loc sensibil”. Gestul pictoricesc întâlnește rigurozitatea proiectării pentru a crea profunzime nu doar vizuală, ci perceptivă, invitând privitorul să locuiască spațiul din pânză și să-și descopere o parte din sine.