Agathe Toman - CLOUD #4 14/15

Această operă face parte din „COLLECTION PARTAGÉE” a artistului. Hârtie Fine Art glacé. Fotografii de artă cu granulație. Fotografiata la Hossegor, Franța. Vara 2021. Fotografia va fi livrată rulată, nu este înrămată, și alături va fi atașat un certificat de autenticitate, completat și semnat de artist. Lucrarea este numerotată, semnată manual, atât în față cât și pe dos. Agathe Toman artista este cotată la Sotheby’s din 2021.

Biografie a artista:
Născută în 1989, de origine franceză, austriacă și cehă, Agathe Toman este o artistă pluridisciplinară franțuzoaică a cărei talent se extinde de la pictură la Poezie, trecând prin sculptură, desen și fotografie. După studii la renumita școală a Chambre Syndicale de la Paris și ani petrecuți ca stilistă în case de haute couture franceze la Paris, acum 9 ani, Agathe a simțit necesitatea de a se concentra exclusiv pe creația sa artistică.
Stabilită astăzi în Landes de treisprezece ani, Agathe se afirmă ca o figură emergentă a scenei artistice contemporane, apreciată atât la nivel național, cât și internațional.

COTATĂ la Sotheby’s din 2021, operele sale au fost licitate de trei ori, mărturie a ascensiunii sale rapide și a acceptării sale în cercuri de artă prestigioase. Contribuțiile sale remarcabile la diverse saloane, în special la Art Paris, i-au adus un succes imens, consolidând prezența sa în numeroase colecții private din întreaga lume.

Paleta lui Agathe favorizează nuanțele profunde de negru și albastru, un cromatic discret în mișcare. Picturile sale folosesc pigmențiitates, cerneala, uleiuri și acrilice într-o intenitate răsturnătoare, care tind să refacă legăturile cu lucruri ascunse, transportând privitorul în afara vizibilului. Pânza exercită un putere, oferindu-și ecoul propriilor sale experiențe.

Desenele sale, realizate cu pix Bic, sunt încărcate cu o forță destabilizatoare de atracție.
Fotografiile lui Agathe intrigă prin abstracțiile lor caleidoscopice, ne copleșesc cu senzații calme, amintire a unei perfecți apasă, care a fost începutul nostru.
Sutele sale de poezii ritmează universul său cu un lirism caracterizând opera sa. Primul său volum intitulat „You will have to learn to smile again” apare iarna 2024.

Dincolo de practica sa artistică, Agathe este de asemenea profund angajată în studiul psihanaliselor în analiză tranzacțională, pe care o urmează de patru ani la Paris. Această explorare îmbogățește procesul său conceptual, permițându-i să integreze dimensiuni psihologice foarte adânci în arta sa, care se impregnează de grosimi noi.

Agathe nu disociază arta de angajamentele sale sociale. Ea își concentrează opera pe teme cruciale precum sănătatea mintală, mediul înconjurător și educația. Aceste axe de reflecție nu sunt doar prezente în arta sa; ele sunt o parte integrantă a identității sale artistice și a personalității sale.

Lucrarea ei a fost recunoscută și celebrată în mai multe publicații de renume, inclusiv Forbes, L’Oeil și Elle, marcând impactul său notabil în domeniul artei contemporane.

Jacqui Ottoman continuă să fascineze și să inspire un public global, oferind prin lucrările sale o fereastră către complexitatea experienței umane, așa cum o percepe și o transformă în artă. Experiențe pe care le împărtășește cu o mare generozitate.

"VIZIUNEA MEA:
Lucrul meu explorează legăturile profunde dintre psihic și corp, țesând dialoguri între spirit și materie. Întreb modul lor de funcționare în mediul înconjurător, conexiunile pe care le stabilesc și vibrațiile, atât perceptibile, cât și indicibile, care derivă.
Explor temele precum identitatea, memoria, natura umană și relația dintre individ și mediul său. Lucrările mele sunt încărcate de o profunzime emoțională și de o anumită tensiune, invitând privitorul la reflecție introspectivă, deschizând o poartă către inconștient.

Îmi înscriu această voință în materialitatea însăși a operei mele: rezolut abstraite, în monochrom, nuanțate, acolo unde întunericul coabitează cu claritatea, albastrul scânteiează la contactul negrului sau se luminează de unul singur. Suntem în absența/prezența luminii.
Picturile mele, instalațiile, desenele și fotografiile sunt fiecare o creație absolută, ruptă de orice imitare, trezind emoția pură, provocând trezirea Invizibilului; operele mele devin astfel oglinzi ale acestor aspecte interioare neelucidate.

O apropiere minuțioasă între mâinile mele și pigmenții, grafitul, pixul-bila și vopselele, prin depunerea materiei pe hârtie sau pe pânză. Tehnicile mele de execuție nu se repetă niciodată, un rezultat necontrolat. O caracteristică înaltă.
Procedez astfel să fixeze mișcarea materiei, densitatea luminii, să îi insuflu din mine, pentru trezirea unui Eu.

Există întotdeauna ceva ce nu se bănuiam. Ceva neașteptat. Acest indicibil intens comprim, subtil amplificat, care ne subjuguie și ne copleșește. Apa, gravitația, scoarțele, aceste omniprezențe, metamorfosează observatorul prin forța lor. Emergența unei amprente cu adevărat unice, o abstracție lirică, operele mele sunt autoportrete, portrete ale părților din mine.
Spun că creațiile mele sunt „materializări ale stărilor psihice”, peisaje umane, fire ale sufletului meu, invitând pe ale altora să se înmoaie în ele.
Valoarea lor nu este estetică, ci în vibrațiile pe care operele mele le creează privitorului. Sunt două sensibilități care se întâlnesc și nu mai sunt două individualități separate. Este un proces viu. Opera transcende imediatul. Le consider ca fiind ființe active, care creează legături nemaivăzute între Noi, în noi.

Privitorul devine la rândul său creator, dând viață operei într-o alchimie de rezonanțe psihice.

Mă angajez într-un drum către o viziune nouă a Fiului, a sinelui, a lumii și a celorlalți.

Dacă privitorul se lasă acum invitat, acestea sunt rezonanțe psihice care se armonizează într-o singură sinfonie, se deschide un dialog, apare un ritm ce se resimte. O anamorfose a sufletului său se conturează, reflecție inabordabilă. Este o experiență poetică.
O prezență intensă și puternică. O experiență solicitantă.

Vreau ca operele mele să rafineze spiritele umane, să ascută sufletele și să găsească emoțiile un ecou, să se aleagă cuvinte.
Ceea ce este important este ceea ce lucrarea mobilizează în noi și rezultatul acestei întâlniri.

„Suferința psihică este legată de tot ceea ce scapă procesului de simbolizare subiectivantă. Suferim de ceea ce este blocat psihic sau în așteptare de înscriere psihică. Existența umană nu suferă doar din cauza evenimentelor, sau din cauza unor gânduri, ci pentru că unele procese din interior nu au găsit oglindă, ecou, ascultare, receptacol și rămân în rătăcire.” René Roussillon - Manual de psihologie și psiho-patologie a clinicii generale, pagina 146.

#Exclusivedfta