Antonio Lavorgna - Il Volo Negato





26 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 134492 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Antonio Lavorgna, Il Volo Negato, sculptură contemporană din Fier din ediția Linea Plasma (2010), tehnică fier tăiat cu plasmă cu oxidare controlată, dimensiuni 39 × 50 × 18 cm, culoare brună și bronz, nep signingată și în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
🜂 TITLU
Fragmentul 04 — Zborul Negat
🜃 DATE TEHNICE
Artista: Antonio Lavorgna
Titlul: Zborul Negat
Tehnică: Fier tăiat cu plasmă, oxidare controlată (apă oxigenată), fixare cu ceară
An: 2010
Dimensiuni:
Baza: 20 × 10,5 cm
Înălțime: 50 cm
Lățime: 39 cm
Condiții: Foarte bune
Semnătură: fără semnătură; certificat de autenticitate
🜁 DESCRIERE
Această sculptură nu reprezintă pur și simplu un cocoș.
Este forma unei tensiuni.
Realizată din fier tăiat cu plasmă și oxidat, opera poartă pe suprafață semnele timpului și ale transformării. Oxidarea, obținută cu apă oxigenată și fixată cu ceară, nu este decorare, ci proces: o materie care evoluează și este oprită în trecerea ei.
Cocoșul, simbol al energiei și al avântului, aici se confruntă cu limita.
Aripile sugerează zborul, dar structura îl oprește.
Greutatea la bază devine metaforă: condiția umană, suspendată între posibilitate și incapacitatea de a acționa.
Opera se încadrează în limbajul transavangardei, unde gestul și simbolul revin să dialogheze cu materia, dar într-o cheie contemporană și conceptuală.
Nu este un obiect decorativ.
Este un fragment de tensiune existențială transpus în formă.
🜂 TITLU
Fragmentul 04 — Zborul Negat
🜃 DATE TEHNICE
Artista: Antonio Lavorgna
Titlul: Zborul Negat
Tehnică: Fier tăiat cu plasmă, oxidare controlată (apă oxigenată), fixare cu ceară
An: 2010
Dimensiuni:
Baza: 20 × 10,5 cm
Înălțime: 50 cm
Lățime: 39 cm
Condiții: Foarte bune
Semnătură: fără semnătură; certificat de autenticitate
🜁 DESCRIERE
Această sculptură nu reprezintă pur și simplu un cocoș.
Este forma unei tensiuni.
Realizată din fier tăiat cu plasmă și oxidat, opera poartă pe suprafață semnele timpului și ale transformării. Oxidarea, obținută cu apă oxigenată și fixată cu ceară, nu este decorare, ci proces: o materie care evoluează și este oprită în trecerea ei.
Cocoșul, simbol al energiei și al avântului, aici se confruntă cu limita.
Aripile sugerează zborul, dar structura îl oprește.
Greutatea la bază devine metaforă: condiția umană, suspendată între posibilitate și incapacitatea de a acționa.
Opera se încadrează în limbajul transavangardei, unde gestul și simbolul revin să dialogheze cu materia, dar într-o cheie contemporană și conceptuală.
Nu este un obiect decorativ.
Este un fragment de tensiune existențială transpus în formă.

