Sergio Romero - Núcleo en expansión

Pânza pregătită pentru a fi montată pe șină de 92x65 cm. Se livrează într-un tub rigid și este rulată.

Această operă face parte dintr-o cercetare picturală recentă în care gestul automat, structura spațială și repetiția simbolică se transformă într-un limbaj vizual comun. Deși la prima vedere pot părea impulsive sau spontane, fiecare ia naștere dintr-un proces de observație și filtrare provenit dintr-o lucrare anterioară mult mai arhitecturală și precisă, dezvoltată de-a lungul anilor prin marker, desen liniar și construcția manuală a spațiului.

În această nouă serie, acea precizie nu dispare: se transformă.

Linia nu se mai comportă doar ca contur sau structură și începe să acționeze, de asemenea, ca energie, ritm și expansiune fizică pe suprafață. Gestul se eliberează, dar un sistem intern de organizare rămâne prezent. Semnele se repetă, traseele se intersectează, tensiunile se echilibrează, iar spațiul este delimitat de o arhitectură invizibilă care susține întreaga compoziție.

Fiecare lucrare funcționează ca un hărți mental în mișcare:
cape de memorie, impulsuri, trasee și structuri emoționale care coabitează într-un același plan. Haosul aparent este traversat de decizii conștiente despre densitate, vid, echilibru, saturație și direcție vizuală.

Repetiția cadrelor, a orbitelor, a nervurilor și a nucleelor circulare generează o gramatică proprie recognoscibilă în întreaga serie. Nu este vorba despre întâmplare sau despre automatisme pure, ci despre o cercetare asupra modului în care să traduci gândirea, tensiunea și sensibilitatea într-un scris pictural contemporan.

Pictura acrilică here substituie o parte din rigiditatea desenului tehnic printr-o prezență mai corporala și fizică. Lucrarea nu se mai construiește doar: se și întâmplă. Trasul păstrează memoria mișcării, a timpului și a gestului direct, menținând mereu același ștampil vizual care definește ansamblul cercetării.

Aceste piese oscilează între:

desen și pictură,
control și expansiune,
arhitectură și automatism,
scriere și abstracțiune.

Rezultatul este o serie care propune un limbaj vizual propriu, în care intensitatea gestuală convivează cu o structură internă riguroasă și unde fiecare compoziție acționează ca o extensie directă a unui sistem mental, emoțional și spațial în permanentă transformare.