Sergio Romero - Sistema Orbital

Pânza pregătită pentru a fi montată pe un șasiu de 92x65 cm. Se livrează într-un tub rigid și înfășurată.

Această lucrare face parte dintr-o cercetare picturală recentă, în care gestul automat, structura spațială și repetiția simbolică se transformă într-o limbaj vizual comun. Deși la prima vedere pot părea impulsive sau spontan, fiecare ia naștere dintr-un proces de observație și filtrare derivat dintr-o operă anterioară mult mai arhitecturală și precisă, dezvoltată de-a lungul anilor prin marker, desen liniar și construcția manuală a spațiului.

În această nouă serie, acea precizie nu dispare: se transformă.

Linia nu se mai comportă doar ca contur sau structură, ci începe să acționeze și ca energie, ritm și expansiune fizică pe suprafață. Gestul se eliberează, dar există în continuare un sistem intern de organizare. Semnele se repetă, traseele se intersectează, tensiunile se echilibrează, iar spațiul este delimitat de o arhitectură invizibilă care susține întreaga compoziție.

Fiecare lucrare funcționează ca un hărțuit mental în mișcare:
straturi de memorie, impulsuri, trasee și structuri emoționale care conviețuiesc într-un același plan. Haosul aparent este traversat de decizii conștiente despre densitate, vid, echilibru, saturație și direcție vizuală.

Repetiția cadrelor, a orbitelor, a nervurilor și a nucleelor circulare generează o gramatică proprie recognoscibilă în întregul serii. Nu este vorba despre accident sau despre automatism pur, ci despre o cercetare despre cum să traduci gândul, tensiunea și sensibilitatea într-o scriere picturală contemporană.

Pictura acrilică here replaces part of the rigidity of technical drawing with a more corporal and physical presence. Lucrarea nu se mai construiește doar: se întâmplă și ea. Trasul păstrează memoria mișcării, a timpului și a gestului direct, menținând întotdeauna același accent vizual care definește ansamblul cercetării.

Aceste bucăți oscilază între:

desen și pictură,
control și expansiune,
arhitectură și automatism,
scriere și abstractizare.

Rezultatul este o serie care propune un limbaj vizual propriu, unde intensitatea gestuală conviețuiește cu o structură internă riguroasă și unde fiecare compoziție acționează ca o extensie directă a unui sistem mental, emoțional și spațial în transformare permanentă.