S.A. - Manoscritto Tridentino - 1600

MANUSCRIS DE MEDITAȚII PENTRU LITURGIE, SECTIUNEA RITULUI TRIDENTIN
Încântător manuscris devoțional dintr-o zonă germanică, probabil realizat între a doua jumătate a secolului al XVII-lea și primele decenii ale secolului al XVIII-lea, destinat să însoțească credinciosul în timpul celebrării Sfintei Liturghii potrivit ritului tridentin. Întreg manuscris scris manual, în elegantul scris Kurrent, alternând texte în germană veche cu formule liturgice în latină ale Liturghiei romane, oferind o mărturie prețioasă a spiritualității catolice dezvoltate în teritoriile Imperiului habsburgic după Contrareforma. Manuscrisul urmărește succesiunea principalelor faze ale liturghiei – de la Gloria Patri la Sanctus, de la Canonul Sfintei Liturghii («Zum Canone, oder Still-Meß») până la Împărtășanie («Domine non sum dignus») – însoțindu-le cu meditații, rugăciuni și reflecții personale. În mod deosebit interesant este capitolul intitulat Der grosse Wunsch («Marele dor») dedicat aspirației sufletului spre unirea mistică cu Cristos în Euharistie. Exemplu rar de carte de devoțiune manuscrisă destinat utilizării private, documentează persistența tradiției manuscrise în domeniul religios mult după afirmarea tiparului.
DE CE SĂ CUMPĂRI
• Rar manuscris devoțional integral scris manual.
• mărturie autentică a spiritualității catolice post-tridentine în Europa germanică.
• Elegant scris Kurrent cu rubricări caligrafice.
• Păstrează legătura vremelnică cu zăbvala de legare cu componente metalice.
• Peste șase sute de pagini manuscrise.

VALOAREA PE PIAȚĂ
Manuscritele devoționale germane și austriece din secolele XVII și XVIII constituie un sector de nișă, dar stabil pe piața antiquară internațională. Exemplarele integral manuscrise, complete, păstrate în legătura lor originală și lipsite de restaurări grele, sunt deosebit de căutate de colecționari, biblioteci și instituții specializate în istoria spiritualității europene. Manuscrise similare din mănăstiri, convente ori medii religioase private ating, de regulă, cote între €1.000 și €2.000, cu valori semnificativ mai mari în cazul proveniențelor documentate, apariții miniaturale, atribuții certe sau caligrafie deosebită.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI STARE
Legătură contemporană în piele neagră integrală, cu fermoare metalice de închiderea. Manuscris pe hârtie de cca. 620 de pagini, integral redactat în limba germană, cu inserturi liturgice frecvente în latină. Scriere Kurrent, de mână uniformă și profesionistă, dispusă în oglinzi de scriere delimitate de filițe trasate cu pixul. Numeroase titluri caligrafice și rubricări. Prezintă uzură normală, urme de umezeală, unele ondulații și deformări marginale ale foilor, restaurări vechi și uzură fiziologică a legăturii, compatibile cu o utilizare devoțională intensă de-a lungul secolelor. Conservare în ansamblu bună pentru tipologia operei. În cărțile vechi, cu o istorie pluricentenară, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna reale în descriere.

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Manuscris anonim de meditații, rugăciuni și instrucțiuni pentru participarea la Sfânta Liturghie potrivit ritului catolic tridentin. Sudul Germaniei sau Austria, în jurul 1670-1720. S.A.

CONTEX ȘI SEMNIFICAȚIE
Manuscrisul se integrează în vasta producție devoțională dezvoltată în teritoriile catolice ale Europei centrale după Conciliul de Trento (1545-1563), când Biserica a promovat o participare tot mai intensă și conștientă a credincioșilor la liturgie. Deoarece Sfânta Liturghie continua să fie celebrată integral în latină, numeroase cărți de rugăciune traduceau și explicau diferitele părți ale celebrației în limba poporului, permițând o participare interioară mai profundă fără a modifica ritul oficial. Organizarea operei urmează fidel desfășurarea Liturghiei romane: invocații inițiale, Gloria Patri, Ave Maria, Sanctus, Canonul Missae, pregătirea pentru Împărtășanie, mulțumiri finale și meditații spirituale. Secțiunea intitulată Zum Canone, oder Still-Meß («La Canon, sau La Liturghie tăcută») constituie o referință importantă la Stillmesse, formă de celebrare larg practicată în teritoriile catolice germane și austriece, în timpul căreia preotul rotea mare parte a Canonului în șoaptă în timp ce credincioșii urmau liturgia prin cărți de devoțiune similare acesteia. Semnificativ este capitolul Der grosse Wunsch, în care tema unirii mistice cu Cristos prin Euharistie este dezvoltată conform acelei spiritualități afective care a caracterizat catolicismul baroc din Europa habsburgică. Lucrarea reflectă de asemenea puternica influență a pietății iezuitice și a literaturii ascetice răspândite între secolele XVII și XVIII, în care meditația personală, examenul de conștiință și pregătirea sacramentală ocupau un rol central. Din punct de vedere istoric, manuscrisul documentează supraviețuirea tradiției manuscrise într-o epocă în care tiparul era deja complet consolidat. În mănăstiri și comunități religioase copierea manuală a continuat să se practice pe parcursul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, atât din motive economice, cât și pentru a permite personalizarea colecțiilor devoționale destinate utilizării individuale.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Braun, Joseph, Die Liturgische Gewandung im Occident und Orient, Freiburg im Breisgau, Herder, 1907.
Jungmann, Josef Andreas, Missarum Sollemnia. Eine genetische Erklärung der römischen Messe, Wien, Herder, 1948.
Bäumer, Suitbert, Geschichte des Breviers, Freiburg im Breisgau, Herder, 1895.
LThK – Lexikon für Theologie und Kirche, voci "Stillmesse", "Messandacht", "Gebetbuch".
VD17 – Verzeichnis der im deutschen Sprachraum erschienenen Drucke des 17. Jahrhunderts.
Katalog der deutschsprachigen Handschriften der Bayerischen Staatsbibliothek, München.
Handschriftencensus – Gesamtverzeichnis deutschsprachiger Handschriften des Mittelalters und der Frühen Neuzeit.
Österreichische Nationalbibliothek, Handschriftensammlung.
ICCU – OPAC SBN, repertori di manoscritti liturgici e devozionali di area germanica.
Stolz, Alban, Geschichte der Frömmigkeit in der katholischen Kirche Deutschlands, Freiburg im Breisgau.
Schneider, Karin, Paläographie und Handschriftenkunde für Germanisten, Tübingen.