Manuel Pinazo (1956) - Reflexiones

Artistă: Manuel Pinazo
Sagunto 1956

Reflecții
Operă pictată cu pigmenți naturali pe pânză lipită pe placă
Cu dimensiuni 61,5 x 62,5 cm fără ramă (63 x 64 cm) cu ramă
Această lucrare este o reflecție asupra comenzii primite de M. ROTHKO pentru restaurantul „Four Seasons” din New York
După ce semnase un contract pentru a picta 50 de metri pătrați din restaurant, a încălcat acordul la vederea faptului că în acel restaurant ar urma să mănânce noii bogați, luând decizia ca niciun tablou al său să nu servească vreodată drept decor într-un loc ca acela
În prezent acele tablouri se află în Tate Gallery din Londra, ca donație a artistului
REFLECȚIA este dacă arta este pentru câțiva sau pentru toți
În tabloul lui M. Pinazo apare o grupare de 6 tablouri mici care formează unul singur și unite în centru cu niște bare vopsite cu pigmenți de aur pentru a contrasta reflecția

GEOMETRIA EXTENDATĂ
De Pedro Alberto Cruz

Limba abstractă în care se desfășoară întreaga producție a lui Manuel Pinazo este o consecință directă a reformulării pe care rigurozitatea geometriei a experimentat-o în timpul postmodernității, precum și a expansiunii pe care pictura o realizează în afara limitelor sale tradiționale. Primul element discriminator al picturii sale este introducerea erorii, a „imperfecțiunii” în traducerea anumitor scheme geometrice cu lungă tradiție de la vanguardii. Opera lui Pinazo repetă modele de compoziție bazate pe benzi verticale sau orizontale, paralele, de culori diferite, damieruri sau repetarea formelor geometrice precum dreptunghiul. Când se examină, în detaliu, fiecare dintre aceste compoziții, se constată că raționalismul rece în care se bazează abstracția geometrică a fost subvertit prin inserarea diferitelor irregularități: linii ușor înclinate care, prin urmare, nu sunt complet drepte; spațiu diferit între diversele benzi de culoare; verticale care se întrerup și rup ritmul lucrării; sau, evident, culoarea veselă - cu ecouri de mâtisseanism - și uneori cu un aer de naivitate, care subminează acea autoritate metafizică care curge din multe dintre abstracțiile geometrice avangardiste.
Însă procesul de deconstrucție a geometriei abstrakte pe care îl realizează Manuel Pinazo nu se oprește la acest prim nivel de critică. Există, de asemenea, un „nivel secund”, pe care artistul l-a consolidat de-a lungul anilor și care aduce concluzii interesante. În primul rând, și într-o linie de lucru care continuă abstracția post-picturală a anilor 80, autorul joacă cu potențialul sculptural al picturii prin întâlnirea mai multor piese care dinamitează ideea tradițională de contur/cadru pătrat sau dreptunghiular."