MORSELLI E. - 1876 IL SUICIDIO - SAGGIO DI STATISTICA MORALE - E. MORSELLI - 1876

„Il Suicidio. Saggio di statistica morale comparata" (1879) di Enrico Morselli este considerat o piatră a miliare a sociologiei și a psihiatriei pozitiviste italiene.

Opera reprezintă unul dintre primele și mai ambițioasele tentative europene de a aplica un metod rigoros statistic și științific la analiza comportamentelor morale și sociale, anticipând cu aproape douăzeci de ani cel mai celebru studiu omonim al sociologului francez Émile Durkheim.

Elementul cel mai inovator al recenziei critice a operei constă în colectarea titanica de date cantitative. Morselli nu abordează sinuciderea ca un dramă filosofică sau teologică izolată, ci adună serii istorice ample referitoare la sex, vârstă, profesie, climă, religie și stare civilă. Influentați de curentele pozitiviste și de evoluționismul darvinian, Morselli ajunge la concluzii puternic deterministe. Actul sinuciderii își pierde aura de „alegere etică liberă” și este tratat ca efectul inevitabil al unor forțe sociale și biologice care acționează asupra individului.

* Prețul progresului: Una dintre ideile centrale (și cele mai discutate) ale lui Morselli este că creșterea progresivă și constantă a sinuciderilor este direct corelată cu conceptul de „incivilizare”. Pentru cercetător, dezvoltarea societății industriale și a modernității generează o presiune psihologică și competitivă atât de intensă încât îi împingă pe cei mai slabi spre auto-eliminare. [3]
* Seleția naturală aplicată societății: Morselli interpretează sinuciderea într-o cheie aproape biologică, definind-o ca o formă de eliminare spontană a elementelor mai puțin potrivite pentru a face față ritmurilor și conflictelor vieții moderne.

Puncte forte: Textul este sistematic, riguros și a deschis calea sociologiei empirice moderne în Italia. A avut o rezonanță internațională imediată, fiind tradus rapid în engleză și germană. [1, 5, 6]

La ochii cititorului contemporan, viziunea lui Morselli suferă de rigiditatea excesiv deterministă a epocii. Reducerea suferinței psihologice complicate și a unicitații individului la un simplu dat statistic sau la o „lege naturală” se dovedește astăzi limitantă și lipsită de o reală dimensiune empatică sau clinică a sănătății mintale.

Legătorie în carton cu titluri manuscrite
Volumul include 3 tavole în culori separate de legătură