Sergio Romero - Entrelazamiento 7






Deține o diplomă de master în Film și Arte Vizuale; curator, scriitor și cercetător experimentat.
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 135773 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Sergio Romero Entrelazamiento 7, pictură acrilică originală din Spania (2026), semnată manual, dimensiuni 50 × 73 cm, greutate 300 g, în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
Această lucrare face parte dintr-o cercetare picturală recentă în care gestul automat, structura spațială și repetarea simbolică se transformă într-un același limbaj vizual. Deși la prima vedere pot părea impulsive sau spontane, fiecare naște dintr-un proces de observație și de refinare provenind dintr-o lucrare anterioară mult mai arhitecturală și precisă, dezvoltată ani de-a rândul prin markeri, desen liniar și construcția manuală a spațiului.
În această nouă serie, acea precizie nu dispare: se transformă.
Linia nu mai se comportă doar ca contur sau structură și începe să acționeze și ca energie, ritm și expansiune fizică asupra suprafeței. Gestul se eliberează, dar există în continuare un sistem intern de organizare. Semnele se repetă, traseele se intersectează, tensiunile se echilibrează iar spațiul este definit de o arhitectură invizibilă care susține întreaga compoziție.
Fiecare lucrare funcționează ca un hărți mental în mișcare: straturi de memorie, impulsuri, trasee și structuri emoționale care coabitează într-un același plan. Haosul aparent este traversat de decizii conștiente privind densitatea, vidul, echilibrul, saturația și direcția vizuală.
Repetiția cadrelor, orbitelor, liniilor nervoase și a nucleelor circulare generează o gramatică proprie recunoscută în întreaga serie. Nu este vorba despre accident sau automatism pur, ci despre o cercetare a modului în care să traducem gândirea, tensiunea și sensibilitatea într-o scriere picturală contemporană.
Pictura acrilică înlocuiește aici o parte din rigiditatea desenului tehnic cu o prezență mai corporală și fizică. Opera nu se mai construiește doar: și se întâmplă, de asemenea. Trasul păstrează memoria mișcării, a timpului și a gestului direct, menținând întotdeauna același sello vizual care definește ansamblul cercetării.
Aceste piese oscilează între:
dessin și pictură,
control și expansiune,
arhitectură și automatism,
scriere și abstracție.
Rezultatul este o serie care propune un limbaj vizual propriu, unde intensitatea gestuală coexiste cu o structură internă riguroasă și în care fiecare compoziție acționează ca o extensie directă a unui sistem mental, emoțional și spațial în permanentă transformare.
Această lucrare face parte dintr-o cercetare picturală recentă în care gestul automat, structura spațială și repetarea simbolică se transformă într-un același limbaj vizual. Deși la prima vedere pot părea impulsive sau spontane, fiecare naște dintr-un proces de observație și de refinare provenind dintr-o lucrare anterioară mult mai arhitecturală și precisă, dezvoltată ani de-a rândul prin markeri, desen liniar și construcția manuală a spațiului.
În această nouă serie, acea precizie nu dispare: se transformă.
Linia nu mai se comportă doar ca contur sau structură și începe să acționeze și ca energie, ritm și expansiune fizică asupra suprafeței. Gestul se eliberează, dar există în continuare un sistem intern de organizare. Semnele se repetă, traseele se intersectează, tensiunile se echilibrează iar spațiul este definit de o arhitectură invizibilă care susține întreaga compoziție.
Fiecare lucrare funcționează ca un hărți mental în mișcare: straturi de memorie, impulsuri, trasee și structuri emoționale care coabitează într-un același plan. Haosul aparent este traversat de decizii conștiente privind densitatea, vidul, echilibrul, saturația și direcția vizuală.
Repetiția cadrelor, orbitelor, liniilor nervoase și a nucleelor circulare generează o gramatică proprie recunoscută în întreaga serie. Nu este vorba despre accident sau automatism pur, ci despre o cercetare a modului în care să traducem gândirea, tensiunea și sensibilitatea într-o scriere picturală contemporană.
Pictura acrilică înlocuiește aici o parte din rigiditatea desenului tehnic cu o prezență mai corporală și fizică. Opera nu se mai construiește doar: și se întâmplă, de asemenea. Trasul păstrează memoria mișcării, a timpului și a gestului direct, menținând întotdeauna același sello vizual care definește ansamblul cercetării.
Aceste piese oscilează între:
dessin și pictură,
control și expansiune,
arhitectură și automatism,
scriere și abstracție.
Rezultatul este o serie care propune un limbaj vizual propriu, unde intensitatea gestuală coexiste cu o structură internă riguroasă și în care fiecare compoziție acționează ca o extensie directă a unui sistem mental, emoțional și spațial în permanentă transformare.
