Petri Apiani - Cosmographia - 1574

ÎNAINTE DE COPERNIC, ÎNAINTE DE GALILEU: COSMOFRAFIA ÎN ORIGINEA ȘI SCIENȚA MODERNA
Această ediție a Antwerp-ului din 1574 a Cosmographiei lui Pierre Apian, revizuită, corectată și extinsă de Gemma Frisius, este una dintre operele-cheie în construcția științei moderne. Cu mult înainte de ruptura teoretică pe care o aduce heliocentrismul și astronomia observațională, această carte învață să măsoare lumea: Pământul, cerul, distanțele, coordonatele. Aici se formează limbajul matematic și geometric fără de care revoluția copernicană și opera lui Galileo ar fi fost inimaginabile.
Cosmographia nu propune o nouă cosmologie, ci oferă instrumentele conceptuale și operaționale care vor face posibilă depășirea acesteia.
VALOAREA DE PIERDERE PE PIETRE
Ediții complete și în bună stare ale acestei ediții din 1574 sunt rare pe piață. Valoările variază semnificativ în funcție de completitudinea volvellelor și de prezența hărții geografice pliate. Copii complete și bine conservate pot ajunge la valori între 18.000 și 30.000 de euro.

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI STAREA
Legătorie în pânze de pergament refolosit. Foaia de titlu cu o vinietă xilografică; aproximativ 110 ilustrații în lemn în text, incluzând vignete, inițiale istoriate, tabele și volvelles, dintre care patru cu sistem mobil; o hartă a lumii pe două pagini, tipărită pe hârtie veche. Ediție în general curată, cu câteva note manuscrise marginale vechi, pete și uzură. Volum complet cu toate hărțile, dar cu trei volvelles refăcute pe hârtie veche. În cărțile vechi, cu o istorie de mai multe secole, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna sesizate în descriere. Colotație: (4), 64, 3 foi, total 135 de pagini.

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Cosmographia Petri Apiani, per Gemmam Frisium medicum et mathematicum Lovaniensium, ab omnibus mendis vindicata, aucta ac illustrata.
Antverpiae, apud Ioannem Bellerum, 1574.
Autor: Pierre Apian. Curator și comentator: Gemma Frisius.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Cosmographia reprezintă unul dintre pilonii tranziției de la cosmografia descriptiv-medievală la știința matematică a lumii fizice. Opera nu contestă sistemul tolemaic, ci întărește structura sa cantitativă, oferind metode riguroase pentru determinarea coordonatelor, măsurarea distanțelor terestre și cerești și reprezentarea geometrică a spațiului.
Este tocmai această abordare care creează terenul științific pe care se va ancora heliocentrismul lui Niccolò Copernic, care moștenește de la tradiția cosmografică a Apianului și Frisiusului privilegiul calculului și al structurii matematice a cosmosului. În același mod, opera pregătește lumea conceptuală în care va opera Galileo Galilei: un univers acum conceput ca măsurabil, cuantificabil, traducibil în numere și proporții. În acest sens, Cosmographia nu este o carte „înainte”a revoluției științifice, ci unul dintre prerechizitele esențiale.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Pierre Apian (1495–1552) a fost astronom și matematician german, profesor la Universitatea din Ingolstadt. Opera sa se distinge prin capacitatea de a traduce concepte astronomice complexe în instrumente practice și didactice, făcând cosmografia o disciplină aplicată și accesibilă.
Gemma Frisius (1508–1555), medic, matematician și cosmograf olandez, a predat la Leuven și a jucat un rol decisiv în dezvoltarea cartografiei științifice și a metodelor de măsurare geografică. A fost maestrul lui Mercator și o figură centrală în răspândirea matematicii aplicate în secolul al XVI-lea.

ISTORIE DE TIPĂRIE ȘI RĂSPÂNDIRE
Prima ediție a Cosmographiei a apărut în 1524 și a cunoscut o fericire editorială extraordinară, cu numeroase ediții și reformulări în cursul secolului al XVI-lea. Ediția din Anvers din 1574, tipărită de Joannes Bellerus, este mărturie a vitalității tradiției științifice din Țările de Jos de Sud și a cererii continue europene pentru texte de cosmografie riguroase și actualizate, destinate savanților, navigatorilor și matematicienilor.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Pierre Apian (1495–1552), astronom și matematician german, a fost printre primii care au unit rigoarea științifică cu claritatea didactică în divulgarea cosmografică. Profesor la Ingolstadt, s-a distins prin studiile sale despre astronomie practică, cartografie și măsurare geografică, lăsând o amprentă durabilă în cultura științifică a secolului al XVI-lea.
Gemma Frisius (1508–1555), medic, matematician și cartograf olandez, a fost una dintre cele mai luminoase minți ale vremii sale. A predat la Leuven și a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea triangulației cartografice și la răspândirea noilor științe matematice aplicate.

ISTORIE DE TIPĂRIE ȘI RĂSPÂNDIRE
Prima ediție a Cosmographiei a apărut în 1524 și este considerată primul volum tipărit cu sisteme mobile integrate. Opera a cunoscut un succes extraordinar, cu zeci de ediții pe parcursul secolului al XVI-lea, publicate în diferite orașe europene. Ediția din Anvers din 1574, tipărită de Joannes Bellerus, reflectă înaltul standard tipografic al Țărilor de Jos de Sud și cererea continuă pentru texte științifice actualizate și operaționale.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Adams, H.M., Catalogue of Books Printed on the Continent of Europe, 1501–1600, Cambridge, A-974.
Apianus, Petrus, Cosmographicus liber, Landshut, 1524 (editio princeps).
Bosse, A., Les livres à figures mobiles du XVIe siècle, Paris, 1970.
Dekker, E., Illustrating the Ptolemaic Universe: Volvelles and Cosmography in the Sixteenth Century, in Imago Mundi, vol. 59.
Houzeau, J.-C. – Lancaster, A., Bibliographie générale de l’astronomie, Bruxelles, 1887–1889, nr. 1543.
Koeman, C., Atlantes Neerlandici, Amsterdam, vol. I.
Karrow, R., Mapmakers of the Sixteenth Century and Their Maps, Chicago, 1993.
Lindberg, D.C., The Beginnings of Western Science, Chicago, cap. su cosmografia rinascimentale.
McLean, M., The Cosmographia of Apianus and Frisius: A Study in Early Scientific Publishing, London, 2007.
Sabin, J., A Dictionary of Books Relating to America, New York, vol. I, nr. 1730.
Shirley, R., The Mapping of the World: Early Printed World Maps 1472–1700, London, 1983.
Snyder, J.P., Flattening the Earth: Two Thousand Years of Map Projections, Chicago, sez. su Gemma Frisius.
Thorndike, L., History of Magic and Experimental Science, vol. V, New York, 1941.
Van Ortroy, F., Bibliographie de Gemma Frisius, Bruxelles, 1898.
Voelkel, J.R., Johannes Kepler and the New Astronomy, Oxford, per il contesto scientifico e strumentale.
Zinner, E., Geschichte und Bibliographie der astronomischen Literatur in Deutschland, München, 1941.