Oglindă - Lemn - Neogotic





2 € | ||
|---|---|---|
1 € |
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 137024 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
oglindă din lemn de nuc în stil neogotic tardiv, fabricată în Franța, datată 1850–1900, dimensiuni exterioare 110 × 63 cm (interne 80 × 40 cm), în stare bună, cu mici semne de uzură.
Descriere de la vânzător
Este o oglindă care întruchipează acel Neogotic târziu care, către sfârșitul secolului al XIX-lea, reinterpreta tradiția medievală cu o amestec de solemnitate și rafinament burghez. Lemnul de nuc, închis la culoare și satin, îi conferă o greutate vizuală imediată, aproape arhitecturală, ca și cum ar fi un fragment dintr-un mobilier mai mare sau chiar dintr-un interior ecleziastic domesticit pentru casă.
Schitul se organizează ca o mică fațadă: coloane ștanțate pe ambele părți, înălțate ca niște piloni miniaturali care susțin structura și aduc verticalitate; vârfuri superioare și inferioare care funcționează ca pinacluuri suavizate, amintind siluetele templețelor gotice, dar fără a cădea în literalitate. În partea superioară, coperta sculptată concentrează cea mai mare încărcătură ornamentală: curbe tensionate, motive geometrice și un ritm aproape heraldic care evocă trațerii și arcade fără a le reproduce în mod direct. Este un limbaj gotic filtrat de sensibilitatea decimononică, mai decorativ decât doctrinal.
Oglinda, ușor estompată de trecerea timpului, adaugă acea patină pe care numai anii știu să o dea: un luciu oarecum stins, mici semne care nu-i șterg frumusețea, ci o completează, ca și cum obiectul ar păstra memoria încăperilor pe care le-a reflectat. Împreună, piesa transmite o amestec de noblețe și căldură domestică, un Neogotic intim, gândit să înnobileze un dressing, un vestibul sau un dormitor cu acel aer de istorie reinterpretată care a caracterizat a doua jumătate a secolului XIX.
Expediere înregistrată și ambalare corespunzătoare.
Povestea Vânzătorului
Este o oglindă care întruchipează acel Neogotic târziu care, către sfârșitul secolului al XIX-lea, reinterpreta tradiția medievală cu o amestec de solemnitate și rafinament burghez. Lemnul de nuc, închis la culoare și satin, îi conferă o greutate vizuală imediată, aproape arhitecturală, ca și cum ar fi un fragment dintr-un mobilier mai mare sau chiar dintr-un interior ecleziastic domesticit pentru casă.
Schitul se organizează ca o mică fațadă: coloane ștanțate pe ambele părți, înălțate ca niște piloni miniaturali care susțin structura și aduc verticalitate; vârfuri superioare și inferioare care funcționează ca pinacluuri suavizate, amintind siluetele templețelor gotice, dar fără a cădea în literalitate. În partea superioară, coperta sculptată concentrează cea mai mare încărcătură ornamentală: curbe tensionate, motive geometrice și un ritm aproape heraldic care evocă trațerii și arcade fără a le reproduce în mod direct. Este un limbaj gotic filtrat de sensibilitatea decimononică, mai decorativ decât doctrinal.
Oglinda, ușor estompată de trecerea timpului, adaugă acea patină pe care numai anii știu să o dea: un luciu oarecum stins, mici semne care nu-i șterg frumusețea, ci o completează, ca și cum obiectul ar păstra memoria încăperilor pe care le-a reflectat. Împreună, piesa transmite o amestec de noblețe și căldură domestică, un Neogotic intim, gândit să înnobileze un dressing, un vestibul sau un dormitor cu acel aer de istorie reinterpretată care a caracterizat a doua jumătate a secolului XIX.
Expediere înregistrată și ambalare corespunzătoare.

