Keith Haring - Untitled (cup man) - Giclée - Artestar licensed print

Giclée (*) de Keith Haring (**)
Reproducere a operei „Untitled”, serigrafie creată de Haring în 1989.
Editie de lux pe hârtie de conservare mate, de înaltă greutate (250 g/m²). O hârtie foarte versatilă și de înaltă calitate, fabricată în Germania, cu pulpă de lemn acid-free și cloră.
Imprimare autorizată de Artestar New York. Drepturi de autor: Keith Haring Foundation

- Dimensiuni foaie: 60 x 47 cm
- Dimensiuni motiv: 50 x 37 cm
- Stare: Excelentă (această operă nu a fost niciodată înrămată sau expusă, a fost păstrată întotdeauna într-un dosar profesional de artă, motiv pentru care se oferă în stare imaculată).

Lucra va fi manevrată și ambalată cu grijă într-un pachet din carton rigid. Expedierea va fi certificată cu număr de urmărire (UPS DPD DHL FedEx)

Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a operei, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau pagubă, fără costuri pentru cumpărător.

(*) Giclée este un termen care se referă la un tip de imprimare de artă de înaltă calitate, creată digital cu imprimante cu cerneală. Acest proces utilizează cerneală pe bază de pigmenți și hârtie specializată pentru a obține o claritate ridicată, o precizie a culorilor și durabilitate, ideal pentru reproducerea operei de artă și a fotografiilor.

(**) Keith Haring s-a născut în anul 1958 în Reading, Pennsylvania, Statele Unite. A crescut în Kutztown și încă din copilărie a manifestat un mare interes pentru artă. A studiat design grafic la The Ivy School of Professional Art, în Pittsburg, iar la 19 ani, fiind homosexual declarat, s-a mutat în New York, unde a găsit inspirația în arta graffiti-ului și s-a înscris la School of Visual Arts, unde a fost influențat de Keith Sonnler și Joseph Kossuth, care l-au încurajat să se formeze ca artist conceptual după experimentarea cu forma și culoarea.
Haring a captat atenția publicului în 1980, când a început să deseneze imagini asemănătoare caricaturilor cu markerul pe subteranele din Marele Mâine, apoi a pictat cu cretă albă benzi desenate pe panouri negre destinate publicității, lucru care i-a adus mai multe arestări. Liniile sale clare, culorile vibrante și figurile sale active au purtat mesaje puternice despre viață și unitate, iar expozițiile sale au fost filmate de fotograful Tseng Kwong Chi.
Tot în această perioadă, a organizat o expoziție la Club 57 și a participat la o mostră la Times Square, unde a desenat pentru prima dată animale și fețe umane. Prima sa expoziție solo a fost la Galeria Tony Shafrazy în 1981, același an în care a luat parte la expoziția Documenta 7, în Kassel, Germania.
În 1982 a legat prietenii cu artiști emergenți ai vremii precum Kenny Sharf, Madonna și Jean-Michel Basquiat și l-a cunoscut pe celebrul Andy Warhol.
În 1984 Haring a mers în Australia și a pictat mai multe murale în Melbourne și Sydney, primind chiar bani pentru lucrările sale din partea Galeriei Naționale Victoria și a Australian Contemporar Art Centre.
De asemenea, a vizitat și a pictat în Rio de Janeiro, Muzeul de Artă Modernă din Paris, Minneapolis și Manhattan.
Chiar în această perioadă a proiectat o jachetă roz pe care o purta Madonna pentru interpretarea piesei sale „Like a Virgin” în emisiunea „Solid Gold”.
În 1985, Muzeul de Artă Modernă din Bordeaux a organizat o expoziție a operei sale, iar el a luat parte și la Bienala din Paris.
A apărut în noiembrie acelui an pe canalul MTV, unde a pictat într-o emisiune prezentată de prietenul său Nick Rhodes, din trupa Duran Duran.
În 1986 a pictat murale în Amsterdam, Paris, Phoenix și Berlin, a pictat, de asemenea, corpul lui Grace Jones pentru videoclipul său „I’m Not Perfect” și a deschis un magazin pentru a-și vinde lucrările în SOHO.
Până atunci, operele sale au început să reflecte problemele socio-politice ale epocii, cum ar fi anti-Apartheid, SIDA și droguri.
De asemenea, a creat piese de artă pop pentru mărci precum Absolut Vodka, Lucky Strike și Coca-Cola, și a proiectat coperta albumului de caritate „A Very Special Christmas”, la care prietena lui Madonna era inclusă.
În 1988 a fost inclus într-o listă selectă de artiști ale căror lucrări au apărut pe etichetele vinurilor Chateau Mouton Rothschild, iar în același an i s-a diagnosticat SIDA, așa că în anul următor a inaugurat Fundația Keith Haring, având ca scop combaterea problemelor sociale legate de această boală și promovarea lucrării artistului prin expoziții, publicații și licențele lucrărilor sale.
În iunie 1989 a pictat ultimul său mural public pe un zid al mănăstirii din biserica Sfântul Anton în Pisa. Această lucrare a fost intitlată „Tuttomondo”.
Keith Haring a murit la 16 februarie 1990, la doar 32 de ani, victima SIDA.

(**) „Omul cu cupe”, 1989, este o mărturie vibrantă a capacității artistului de a îmbina imagini ludice cu o profundă semnificație simbolică. Această serigrafie surprinde energia caracteristică a lui Haring, folosind linii îndrăznețe, planuri de culori vii și o compoziție dinamică pentru a crea o figură în același timp capricioasă și captivantă. Figura centrală, a cărei toracesegmentat sugerează o structură pe straturi, aproape ca o matrioska, este surprinsă în plin impuls de mișcare, cu brațele ridicate într-un gest exuberant, iradiind vitalitate și mișcare. Liniile și formele înconjurătoare amplifică această senzație de energie cinetică, transformând figura într-un far de viață și animație.
Pe un fundal izbitor de albastru verzui, cu un fundal punctat mov, opera ilustrează modul magistral în care Haring gestionează contrastul și ritmul. Interacțiunea culorii, formei și mișcării întruchipează interesul lui Haring pentru universalitatea expresiei umane, traducând bucurie, vitalitate și conectivitate într-un limbaj vizual recunoscut imediat. Figura din „Omul cu cupe” întruchipează explorarea lui Haring a transformării, multiplicității și interacțiunii dintre experiența individuală și cea colectivă, reflectând angajamentul său de lungă durată față de teme sociale prin imagini accesibile.
Această operă exemplifică moștenirea durabilă a lui Haring: capacitatea sa de a crea artă vizuală captivantă, social- relevantă și profund umană. Este atât o celebrare a mișcării și energiei, cât și o oglindă emoționantă a viziunii inovatoare a lui Haring în arta contemporană de la sfârșitul secolului XX.”