G. Roullier - La Marquise de Brinvilliers - 1883





Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 137810 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Două volume în-papier, format in-12, de G. Roullier, La Marquise de Brinvilliers, limbă originală franceză, ediția 1, 1883, 415 pagini, 17×10 cm, stare Bună.
Descriere de la vânzător
2 volume în-12 brochate, 229; 186 - Uzuri exterioare, interior proaspăt - exemplar plăcut.
--------
Lucrarea este consacrată Mariei-Madeleine d'Aubray, figură centrală a Afacerii otrăvilor și una dintre criminalele cele mai faimoase din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.
Roullier își construiește studiul în jurul unui document inedit la acea vreme: manuscrisul lui părintele Edme Pirot, confesorul contesei în zilele dinaintea execuției sale. La el adaugă:
- piese din proces;
- fragmente din arhive judiciare;
- documente biografice;
- comentarii istorice menite să replaseze cazul în contextul său.
Saborile principale
Lucrarea reconstituie:
- relația contesei cu cavalerul Godin de Sainte-Croix;
- învățarea otravurilor sub îndrumarea chimistului Christophe Glaser;
- otraviri ale tatălui său și ale fraților săi;
- ancheta ce a urmat morții accidentale a lui Sainte-Croix;
- procesul în fața Camerei Ardene (Chambre ardente);
- mărturisirile, tortura („întrebarea”), pocăința religioasă și execuția contesei, decapitată apoi arsă în 1676.
Interes istoric
Interesul major al cărții constă în publicarea relatării atribuite părintele Pirot, care descrie ultimele ore ale femeii condamnate cu o precizie spirituală și psihologică remarcabilă. Roullier caută mai mult să nu o înnobileze romantic cazul, ci să adune sursele disponibile, ceea ce face lucrarea sa un instrument de lucru valoros pentru istoricii justiției penale sub Ancien Régime.
--------
2 volume paperback în-12, 229; 186—Uzuri exterioare, interior proaspăt—O mostră plăcută.
--------
Această lucrare este consacrată Marie-Madeleine d’Aubray, o figură centrală în Afacerea Otravurilor și una dintre cele mai faimoase criminale din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.
Roullier își bazează studiul pe un document care, la acea vreme, nu fusese publicat: manuscrisul părintele Edme Pirot, confesorul contesei în ultimele zile înaintea execuției ei. El include, de asemenea:
- documente de la proces;
- extrase din arhive judiciare;
- documente biografice;
- comentarii istorice menite să așeze cazul în contextul său adecvat.
Teme principale
Cartea relatează:
- aventura amoroasă a contesei cu Cavalerul Godin de Sainte-Croix;
- pregătirea ei în otravuri sub îndrumarea chimiștilor Christophe Glaser;
- otrăvirile tatălui și ale fraților săi;
- ancheta care a urmat morții accidentale a lui Sainte-Croix;
- procesul în fața Chambre ardente;
- mărturisirile, tortura („întrebarea”), penitența religioasă și execuția contesei, decapitată și apoi arsă în 1676.
Semnificație istorică
Semnificația principală a cărții constă în publicarea relatării atribuite părintelui Pirot, care descrie ultimele ore ale femeii condamnate cu o precizie spirituală și psihologică remarcabilă. Roullier urmărește mai degrabă să nu romantizeze cazul decât să adune sursele disponibile, făcând din lucrarea sa o resursă valoroasă pentru istoricii justiției penale sub Ancien Régime.
2 volume în-12 brochate, 229; 186 - Uzuri exterioare, interior proaspăt - exemplar plăcut.
--------
Lucrarea este consacrată Mariei-Madeleine d'Aubray, figură centrală a Afacerii otrăvilor și una dintre criminalele cele mai faimoase din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.
Roullier își construiește studiul în jurul unui document inedit la acea vreme: manuscrisul lui părintele Edme Pirot, confesorul contesei în zilele dinaintea execuției sale. La el adaugă:
- piese din proces;
- fragmente din arhive judiciare;
- documente biografice;
- comentarii istorice menite să replaseze cazul în contextul său.
Saborile principale
Lucrarea reconstituie:
- relația contesei cu cavalerul Godin de Sainte-Croix;
- învățarea otravurilor sub îndrumarea chimistului Christophe Glaser;
- otraviri ale tatălui său și ale fraților săi;
- ancheta ce a urmat morții accidentale a lui Sainte-Croix;
- procesul în fața Camerei Ardene (Chambre ardente);
- mărturisirile, tortura („întrebarea”), pocăința religioasă și execuția contesei, decapitată apoi arsă în 1676.
Interes istoric
Interesul major al cărții constă în publicarea relatării atribuite părintele Pirot, care descrie ultimele ore ale femeii condamnate cu o precizie spirituală și psihologică remarcabilă. Roullier caută mai mult să nu o înnobileze romantic cazul, ci să adune sursele disponibile, ceea ce face lucrarea sa un instrument de lucru valoros pentru istoricii justiției penale sub Ancien Régime.
--------
2 volume paperback în-12, 229; 186—Uzuri exterioare, interior proaspăt—O mostră plăcută.
--------
Această lucrare este consacrată Marie-Madeleine d’Aubray, o figură centrală în Afacerea Otravurilor și una dintre cele mai faimoase criminale din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea.
Roullier își bazează studiul pe un document care, la acea vreme, nu fusese publicat: manuscrisul părintele Edme Pirot, confesorul contesei în ultimele zile înaintea execuției ei. El include, de asemenea:
- documente de la proces;
- extrase din arhive judiciare;
- documente biografice;
- comentarii istorice menite să așeze cazul în contextul său adecvat.
Teme principale
Cartea relatează:
- aventura amoroasă a contesei cu Cavalerul Godin de Sainte-Croix;
- pregătirea ei în otravuri sub îndrumarea chimiștilor Christophe Glaser;
- otrăvirile tatălui și ale fraților săi;
- ancheta care a urmat morții accidentale a lui Sainte-Croix;
- procesul în fața Chambre ardente;
- mărturisirile, tortura („întrebarea”), penitența religioasă și execuția contesei, decapitată și apoi arsă în 1676.
Semnificație istorică
Semnificația principală a cărții constă în publicarea relatării atribuite părintelui Pirot, care descrie ultimele ore ale femeii condamnate cu o precizie spirituală și psihologică remarcabilă. Roullier urmărește mai degrabă să nu romantizeze cazul decât să adune sursele disponibile, făcând din lucrarea sa o resursă valoroasă pentru istoricii justiției penale sub Ancien Régime.

