René Magritte (1898-1967) - Grande Guerre





26 € | ||
|---|---|---|
21 € | ||
16 € | ||
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 137843 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Descriere de la vânzător
René Magritte (1898-1967), (d'après) - semnat de mână în creion de dl. Charly Herscovici, Președintele Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie velină BFK Rives.
Numerotată / 300 exemplare, semnată în tiraj
Litografia realizată sub controlul Succession Magritte, autentificată prin sigiliu în relief Succession, semnată pe piatra de pe colțul stâng inferior și semnată de mână în creion de dl. Charly Herscovici, Președintele Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași parte a numărului)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, renumitul suprarealist belgian, a creat mai multe lucrări intrigante care se joacă cu temele ferestrei, sferelor și norilor. Un exemplu notabil este pictura sa din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Tomb of the Wrestlers), deși este adesea menționată simplu prin elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această lucrare captivantă, o fereastră acționează ca un cadru pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul se confruntă cu un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o rocă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în exteriorul sticlei ferestrei. Această sferă nu stă pe nimic; plutește pur și simplu în centrul viziunii. Deasupra și în jurul acestui orb enigmatic, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea precisă, totodată visătoare, caracteristică lui Magritte.
Interacțiunea acestor elemente creează o senzație de familiaritate și, în același timp, de stranie profundă. Ferestra, de obicei un portal spre realitate, aici prezintă o viziune imposibilă. Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, defilează gravitația și contextul natural. Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera tulburătoare prin faptul că fac parte din această tablou bizar. Magritte folosește magistral aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să verifice ce este real, ce este imaginar și însăși natura reprezentării.
René Magritte (1898-1967), (d'après) - semnat de mână în creion de dl. Charly Herscovici, Președintele Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie velină BFK Rives.
Numerotată / 300 exemplare, semnată în tiraj
Litografia realizată sub controlul Succession Magritte, autentificată prin sigiliu în relief Succession, semnată pe piatra de pe colțul stâng inferior și semnată de mână în creion de dl. Charly Herscovici, Președintele Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași parte a numărului)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, renumitul suprarealist belgian, a creat mai multe lucrări intrigante care se joacă cu temele ferestrei, sferelor și norilor. Un exemplu notabil este pictura sa din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Tomb of the Wrestlers), deși este adesea menționată simplu prin elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această lucrare captivantă, o fereastră acționează ca un cadru pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul se confruntă cu un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o rocă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în exteriorul sticlei ferestrei. Această sferă nu stă pe nimic; plutește pur și simplu în centrul viziunii. Deasupra și în jurul acestui orb enigmatic, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea precisă, totodată visătoare, caracteristică lui Magritte.
Interacțiunea acestor elemente creează o senzație de familiaritate și, în același timp, de stranie profundă. Ferestra, de obicei un portal spre realitate, aici prezintă o viziune imposibilă. Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, defilează gravitația și contextul natural. Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera tulburătoare prin faptul că fac parte din această tablou bizar. Magritte folosește magistral aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să verifice ce este real, ce este imaginar și însăși natura reprezentării.

