giampaolo parrilla - Fent III

BIO ITA:
Lucrarea lui Giampaolo Parrilla (1997) explorează rolul imaginilor în raport cu geopolitica, violența, puterea, datele, și investighează noile estetici, iconografia modernă și schimbările sociale contemporane.
Operele sale re-elaborează știri globale, imagini de război, hărți, videoclipuri de propagandă, tendințe sociale, tehnologii belice, rapoarte ale ONG-urilor, care devin dispozitive ce modifică imaginea, instrumente de investigare a percepției asupra evenimentelor, asupra tendințelor culturale predominante și asupra tensiunilor dintre comunități, identități și reprezentare.
Cercetarea sa explorează legătura dintre noile simboluri și procesele sociale. De asemenea, examinează narațiunile colective, moștenirile crizelor istorice și potențialul revoluționar al imaginarului.

BIO ENG:
Lucrarea lui Giampaolo Parrilla (1997) explorează rolul imaginilor în raport cu geopolitica, violența, puterea și datele, și examinează noile estetici, iconografia modernă și schimbările sociale contemporane.
Operele sale re-proiectează știri globale, imagini de război, hărți, videoclipuri de propagandă, tendințe pe rețelele sociale, tehnologii militare și rapoarte ale ONG-urilor, transformându-le în dispozitive care modifică imaginea—instrumente de investigare a percepțiilor despre evenimente, a tendințelor culturale predominante și a tensiunilor dintre comunități, identități și reprezentare.
Cercetarea sa explorează legătura dintre noile forme de simbolism și procesele sociale. De asemenea, examinează narările colective, moștenirile crizelor istorice și potențialul revoluționar al imaginației.

ITA:
Fent III: L’Anatomia Computazionale e il Corpo Algoritmico

Opera se inspiră din anatomia unui corp feminin derivat din imagini de arhivă ale femeilor de pe străzile Kensington, surprinse în starea de colaps și abandon generat de abuzul de fentanil. Lucrarea încheie trilogia, menținând aceeași premiză metodologică și conceptuală a conceptului de filtr, iar acum corpul suferă dematerializare digitală, fiind procesat printr-un efect Blueprint metalic și argintiu. Textura evocă imediat estetica înghețată a randărilor 3D realizate cu software de modelare precum Blender sau interfețele tehnice ale programelor de grafică și tipografie digitală.

Acest filtru tehnologic anulează componenta organică a subiectului, transformând corpul într-o suprafață pur matematică și vectorială: o imagine tehnică de disecat, modificat, mărit, micșorat și manipulat după voință. Postura dramatică a dependenței chimice este astfel absorbită de logica rece a proiectării industriale și a simulării virtuale.

FENT III mută axa reflecției către totală obiectivare a corpului contemporan în era capitalismului târziu și a controlului digital. Privat de istoricul său și de durerea biologică, corpul femeii devine un simplu prototip geometric, un „fișier” modificabil care expune violența extremă înnăscută privirii computaționale: acea atitudine tehnică care reduce existența vulnerabilă la un simplu material plastic de editat și configurat pe un ecran.

ENG:
Fent III: Computational Anatomy and the Algorithmic Body

The work draws inspiration from the anatomy of a female body derived from archival images of women on the streets of Kensington, captured in a state of collapse and abandonment caused by fentanyl abuse. The work concludes the trilogy while maintaining the same methodological and conceptual premise of the “filter” concept; here, the body undergoes digital dematerialization, processed through a metallic, silvery “Blueprint” effect. The texture immediately evokes the frozen aesthetic of 3D renderings created with modeling software like Blender or the technical interfaces of graphic design and digital typography programs.

This technological filter erases the subject’s organic component, converting the body into a purely mathematical and vector-based surface: a technical image to be dissected, modified, enlarged, reduced, and manipulated at will. The dramatic reality of chemical addiction is thus absorbed by the cold logic of industrial design and virtual simulation.

FENT III shifts the focus of reflection to the total objectification of the contemporary body in the era of late capitalism and digital control. Stripped of its historicity and biological pain, the woman’s body becomes a mere geometric prototype, a modifiable “file” that lays bare the extreme violence inherent in the computational gaze: that technical attitude that reduces vulnerable existence to mere plastic material to be edited and configured on a screen.