Vitrină - Lemn, Sticlă - Vitrine D. Maria

Oratoriul / Vitrină D. Maria. Portugalia, din secolul al XIX-lea, executată în lemn de mahon, cu o structură arhitecturală verticală și o compoziție în două corpuri, îmbinând funcțiile de oratoriu, vitrină și mobilier de depozitare. Corpul superior prezintă configurarea unui nichiu sau a unei vitrine, încadrat de coloane și semicolone nușate, dispuse în perechi, care conferă o verticalitate pronunțată ansamblului. Deschiderea centrală este încheiată superior printr-un arc coadat, de inspirație historicistă, încadrat de o ramă sculptată în mahon. Interiorul este dotat cu o ușă, laturi și două rafturi de sticlă, destinate expoziției de imagini devoționale, obiecte religioase sau piese decorative. Structura laterală se dezvoltă prin elemente turnate cu profil balustrad, întrecalate cu blocuri ștampilate cu motive vegetaliste și geometrice, repetate în diferitele niveluri ale mobilierului. Acești membri creează o articulare arhitecturală deosebit de bogată între cele două corpuri. Supramașul capătă un rol special, prezentând o galerie decupată în lemn, formată din succesiune de elemente împletite cu desen geometric, încadrată lateral de mici corpuri arhitectonice sculptate. La extremități se ridică ghinduri turnate, încununate de elemente în formă de flacără sau nasture, întărind caracterul monumental și decorativ al piesei. Zona superioară mai prezintă decor descusut lângă arcul central, cu frunziș stilizat și motive vegetaliste, aplicate simetric pe lemn. Corpul inferior este constituit dintr-un comod sau o bază cu cinci sertare suprapuse, cu fețe netede și ornamentate, integrate în arhitectura generală a mobilierului. Fiecare sertar este echipat cu două mânere metalice din alamă, cu design decupat și decorativ, probabil de inspirație neoclasică sau historicistă. Sertarele sunt încadrate lateral de noi perechi de coloane turnate, prelungind vizual elementele verticale ale corpului superior și conferind continuitate compoziției. Tranziția între cele două corpuri este marcată de o talie proeminentă și ornată, îmbogățită la extremități prin rezervoare sculptate cu decor vegetalist, repetate și în zona inferioară. Se odihnește pe o bază ornamentată, cu picioare de secțiune circulară mici și elemente proeminente în colțuri, menținând robustețea structurală fără a compromite eleganța ansamblului. Lemnul de mahon prezintă nuanța castaniei calde și profunde, cu variații naturale ale venelor și patinei compatibile cu vechimea piesei. Contrastul dintre suprafețele netede, begonile, tăieturile și feroneriile de nuanță aurie contribuie la bogăția vizuală a mobilierului. Deși este identificată în mod tradițional ca fiind „D. Maria”, piesa integrează și elemente de limbaj historicist și neogotic, remarcat în mod particular în arcada încovoiată, ghindurile, galeria decupată și organizarea arhitecturală a corpului superior, caracteristică producțiilor portugheze din secolul al XIX-lea în care diferite repertorii decorative coexistă.

Origem: Portugalia
Epocă: secolul al XIX-lea
Material: lemn de mahon
Structură: douǎ corpuri
Corpul superior: oratoriu/vitrină cu ușă, laturi și două rafturi din sticlă
Corpul inferior: cinci sertare
Decorare: componente turnate, tăieturi vegetaliste și geometrice, galerie decupată și ghinduri
Feronerie: mânere din metal galben/alamă
Stil: D. Maria cu elemente historiciste/neogotice
Dimensiuni: 193 × 78 × 44 cm